Bugetul de stat pentru anul 2018 urmează a fi aprobat în câteva săptămâni. Documentul va arăta ce domenii vor beneficia de fonduri pentru investiții. Va primi sau nu turismul din Valea Jiului fonduri pentru continuarea lucrărilor? Turismul din Valea Jiului trebuia să devină o alternativă viabilă la minierit, însă până acum acest lucru nu s-a realizat. În acest sens, senatorul PNL, Carmen Hărău, vrea să afle de la prim-vicepremierul României, dar în același timp și ministru al Dezvoltării, Paul Stănescu, câți bani s-au alocat în acest an turismului, dar mai important ce sume sunt previzionate pentru anul viitor.
“În Valea Jiului (municipiile Petroșani, Vulcan, Lupeni) s-au dezvoltat domenii schiabile pentru că studiile efectuate au arătat că zona este una cu potențial, este minunată și atrage în fiecare an tot mai mulți turiști. Totodată, s-a dorit ca odată cu dezvoltarea acestor domenii schaibile să se încerce și rezolvarea unor probleme de ordin social, respectiv crearea unei alternative la minerit. Problema noastră este că mineritul merge tot mai rău, se închid mine, se produc accidente tragice, se disponibilizează sute de mineri anual, dar nici turismul nu stă mai bine din punct de vedere financiar. Din aceste motive, vă rog să îmi comunicați câți bani s-au alocat în anul 2017 pentru fiecare localitate cu domeniu schiabil, în parte, dar și mai important consider că este să mă informați cu privire la câți bani intenționați să alocați în anul 2018”, arată senatorul PNL, Carmen Hărău în interpelarea adresată ministrului Dezvoltării.
Din sute de milioane care trebuiau alocate pentru dezvoltarea turistică în Valea Jiului au fost alocate doar câteva zeci de milioane. Aproape 600 de milioane de lei a fost valoarea proiectelor pentru dezvoltarea stațiunilor montane Straja și Parâng, iar sumele alocate sunt de ordinul zecilor de milioane de euro. Curtea de Conturi a publicat sinteza Raportului de audit al performanţei fondurilor alocate prin bugetul Autorității Naționale pentru Turism pentru dezvoltarea și promovarea turistică. Raportul arată că fondurile alocate pentru dezvoltarea proiectelor turistice din Valea Jiului sunt insuficiente. Cele mai mari întârzieri sunt constatate în ceea ce privește dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng.
“Raportat la gradul de finalizare, din cele 68 proiecte de investiții în turism, în valoare de 1.662.988 mii lei, pentru care au fost efectuate plăți atât de la bugetul de stat cât și de la bugetele locale în sumă totală de 1.090.163 mii lei: – 59%, respectiv 40 de proiecte de investiții au fost finalizate până la finele anului 2012, valoarea contractată de autoritățile publice locale pentru realizarea lor ridicându-se la suma de 543.987 mii lei, ceea ce reprezintă 33% din valoarea totală a proiectelor, iar plățile au fost de 522.118 mii lei, ceea ce reprezintă 48% din valoarea totală a plăților efectuate; – 13%, respectiv 9 proiecte de investiții au fost finalizate în perioada auditată (2013- 2015), valoarea contractată de autoritățile publice locale pentru realizarea lor ridicându-se la suma de 77.555 mii lei, ceea ce reprezintă 5% din valoarea totală a proiectelor, iar plățile efectuate au fost de 77.503 mii lei, ceea ce reprezintă 7% din valoarea totală a plăților efectuate; – 28%, respectiv 19 proiecte de investiții se află în derulare, valoarea contractată de autoritățile publice locale pentru realizarea lor ridicându-se la suma de 1.041.446 mii lei, ceea ce reprezintă 63% din valoarea totală a proiectelor, iar plățile efectuate au fost de 490.542 mii lei, ceea ce reprezintă 47% din valoarea totală a plăților efectuate”, arată raportul de sinteză.
Astfel, în ceea ce privește dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng, suma totală conform contractului de lucrări ar fi trebuit să fie de 351.782.000 de lei și s-au făcut plăți în valoare de 59.163.000 de lei. Potrivit aceluiași raport este nevoie de o diferență de 292.619.000 de lei. Lucrurile stau mai bine în ceea ce privește dezvoltarea domeniului schiabil Straja. Aici suma totală conform contractului de lucrări a fost de 200.503.000 de lei și s-au plătit 122.069.000 lei, mai fiind necesară o diferență de plată în sumă de 78.434.000 lei.
Același raport arată că “au fost situații în care lucrările au fost sistate din lipsă de fonduri: Consiliul Local Băile Govora, județul Vâlcea – obiectivele “1. Reabilitarea casei de cultură în vederea amenajării muzeului balnear 2. Construcţie centru de informare turistică şi bază de kinetoterapie ”; Consiliul Judeţean Bihor – obiectivul “Centrul pentru Sistem de informare turistică și bază salvamont la Vadul ”; Consiliul Local Băile Herculane, judeţul Caraş-Severin pentru toate investițiile demarate prin HG 120/2010; Consiliul Sinteza Raportului de audit al performanţei fondurilor alocate prin bugetul ANT pentru dezvoltarea şi promovarea turistică a României Pagina 43 din 64 Judeţean Cluj, – obiectivul de investiții “Schi în România, staţiunea Băişoara”; Consiliul Local Petroşani, județul Hunedoara; Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava, – la obiectivul “Schi în România, staţiunea Câmpulung Moldovenesc”.
Deficiențe
Raportul constată mai multe deficiențe. Cele mai mari abateri în ceea ce privește domeniile turistice din Valea Jiului s-au constatat în stațiunea montană Straja.
“Următoarele UAT-uri au precizat că au existat situații de întârziere la plată, respectiv: Consiliul Local Lupeni, Straja, județul Hunedoara (au fost solicitate penalități de întârziere în sumă de 22.119 mii lei); Consiliul Local Călimăneşti, județul Vâlcea; Consiliul Local Sovata, județul Mureş. S-au acceptat și plătit situații de lucrări ajustate cu inflația, fără ca această operațiune (clauză) să fie prevăzută în documentația de atribuire, fapt ce a generat efectuarea de plăţi nelegale în sumă de 1.756.312 lei; Efectuarea de plăţi în sumă de 3.483.594 lei reprezentând penalităţi de întârziere, determinate prin aplicarea unui procent de 0,1% pe zi de întârziere la valoarea facturilor neachitate la termen, în condiţiile în care, prin contractul cadru anexat la documentaţia de ofertă se prevedeau penalităţi de 0,01% pe zi; Efectuarea de plăţi nelegale în sumă de 337.938 prin acceptarea unor diferenţe de preţ pentru consumuri de material şi transport, fără a se nominaliza materialele la care se referă aceste diferenţe, a cantităţilor şi a preţului unitar al acestora”, mai arată raportul.
În ceea ce privește deficiențele din Parâng acestea sunt de ordin organizatoric, “dotările achiziţionate şi plătite de către beneficiar nu au fost recepţionate şi înregistrate în contabilitatea entităţii, deşi în fapt ele funcţionează, fiind amplasate pe pârtia din domeniul schiabil Parâng”, menționează raportul Curții de Conturi.
Monika BACIU
