Microhidrocentalele, interzise în zonele de munte. Construcția microhidrocentralelor ar putea fi interzisă în zonele de munte, la altitudini cuprinse între 800 și 1500 de metri. Ministerul Apelor și Pădurilor a lansat în dezbatere publică proiectul prin care se dorește protecția și conservarea mediului. Proiectul de act normativ se referă la “noi lucrări şi activităţi pe ape sau care au legătură cu apele”. În nota de fundamentare, iniţiatorii susţin că ţara noastră se află în etapa întâi a fazei precontencioase pentru punerea în întârziere a aplicării Directivei Cadru Apă 2000/60/CE şi a Directivei Habitate 92/43/CEE în procesul de autorizare a microhidrocentralelor din România.
“Printre angajamentele asumate de România se află şi măsuri de natură strategică care să conducă la clasarea cauzei. Pe lângă modificarea/completarea prevederilor existente legate de definirea debitului ecologic, respectiv crearea temeiului legal expres pentru stabilirea modului de determinare şi calcul al acestuia, un angajament ferm este stabilirea listei sectoarelor cursurilor de apă pe care se interzic realizarea de lucrări care pot afecta starea ecologică a apelor”, arată documentul lansat în dezbatere pe site-ul Ministerului.
Astfel, prin aprobarea proiectului de act normativ care aprobă criteriile de selectare şi lista sectoarelor de cursuri de apă unde se interzice sau se restricţionează realizarea de lucrări şi activităţi care pot afecta starea ecologică a apelor se va crea cadrul legal necesar implementării acestor măsuri de natură strategică, menite să conducă la protecţia resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice.
“În ceea ce priveşte exploatarea resurselor energetice regenerabile, în speţă a potenţialului hidroenergetic al apelor, delimitarea sectoarelor propuse nu va conduce la un impact macroeconomic în ceea ce priveşte dezvoltarea ramurei energetice, având în vedere potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil existent. În acest sens, aşa cum se menţionează în cadrul Raportului de ţară al Comisiei Europene publicat în 2017, “cu o pondere a energiei din surse regenerabile de 24,7% în 2015, România şi-a atins deja obiectivul pentru 2020 în ceea ce priveşte acest tip de energie, mai ales datorită importantului său sector hidroenergetic”, mai notează documentul.
În acest context, este necesar un mix al surselor energetice incluzând sursele regenerabile care să garanteze securitatea energetică. Deşi România şi-a atins deja ţinta de regenerabile pentru anul 2020, Parlamentul European a adoptat, la începutul acestui an, noi ţinte de energie verde, respectiv 35% pentru anul 2030.
Potrivit acestuia, inclusiv proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, consemnat în programul de guvernare ca fiind un obiectiv strategic, ar urma să fie afectat de aplicarea acestei prevederi.
Monika BACIU
