CEH – 6 ani de la înființare. 6 ani, 9 directori, două insolvențe și datorii de 4 miliarde de lei. Pe scurt așa se prezintă situația Complexului Energetic Hunedoara la fix 6 ani de la înființare. Complexul Energetic Hunedoara gravitează în jurul datei de 1 noiembrie. Data, cu semnificaţie în poporul român ca fiind Ziua Morţilor, pare a fi una fatidică pentru Complexul Energetic Hunedoara. Societatea a fost înfiinţată la data de 1 noiembrie 2012, iar acum, la șase ani distanţă, problemele societății sunt din ce în ce mai grave.
Societatea Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinţata în baza Hotărârii de Guvern nr.1023/2011 ca urmare a procedurii de fuziune prin contopire a următoarelor societăţi comerciale Electrocentrale Deva S.A, Electrocentrale Paroşeni S.A. și Societatea Naţională a Huilei S.A.
“Complexului Energetic Hunedoara asigură aproximativ 5% din producţia de energie electrică a României, având o putere instalată existentă de 1.225 MW şi fiind singurul mare producător de energie electrică din zona de centru şi nord-vest a ţării. Înfiinţarea Complexului Energetic Hunedoara a fost dictată de faptul că în România nu există o companie producătoare de electricitate pe bază de huilă care să fie suficient de mare pentru a putea să participe la proiecte regionale şi internaţionale, în beneficiul pieţei din România”, arată datele oficiale de pe site-ul CEH.
Socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg în cazul Complexului Energetic Hunedoara. misiunea societății a fost una de a deveni un lider regional în producerea energiei electrice, însă acum situația este incertă.
“Avantajele complexului în urma fuziunii sunt multiple: accesul direct la huilă în vederea eficientizării costului de producţie, posibilitatea optimizării fluxurilor tehnologice, reducerea structurii administrative şi asigurarea unui management integrat.Complexului Energetic Hunedoara urmăreşte să devină astfel un lider regional în generarea de energie electrică şi termică, cu o valoare adăugată ridicată şi constantă pentru acţionari şi comunitate, atingerea acestui obiectiv însemnând dezvoltarea unui complex energetic durabil prin proiecte şi servicii în armonie cu obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene”, arată datele oficiale ale CEH.
Structură stufoasă de conducere și o “zodie” cu ghinion
Nouă directori au condus Complexul Energetic Hunedoara de la înființare și până în prezent. Societatea s-a confruntat deja cu două intrări în insolvență, iar dosarul principal încă se judecă. În decursul celor 7 ani de la înființare, datoriile CEH au crescut galopant, asta deși la momentul “botezului” societatea a înregistrat profit.
Reprezentanţii Ministerului Energiei arată că de la început ar fi trebui să se facă restructurări de personal. Adică de la fuzionarea termocentralelor cu unităţile miniere ar fi trebuit să se regândească organigrama, dar şi să fie închise minele neviabile.
“Schema de personal, preluată prin cele două fuziuni, a fost supradimensionată, fără a fi restructurată. Nu a fost redus costul de producţie al energiei electrice, în condiţiile în care peste 50% din acest cost reprezintă cheltuieli cu munca vie. De asemenea, nu au fost închide unităţile neperformante”, arăta un document al Ministerului Energiei.
Ministerul Energiei susținea, în vara acestui an, că societatea energetică nu s-a putut adapta la ceirnțele pieței energetice.
“Încă de la înființare, CEH a avut ca particularitate majoră confruntarea cu un complex de împrejurări legat de capacitatea societății de a face față cerințelor generate de evoluția generală a pieței de energie electrică. Poziția CEH în Sistemul Energetic Național (SEN) a fost unul dintre principalele atu-uri ale societății pentru susținerea căruia Ministerul Energiei a fost preocupat de indentificarea șI soluționarea probelemelor majore legate de respectarea cerințelor de mediu, de starea tehnică a capacităților de producție, de restructurarea activităților neprofitabile ș.a.m.d., fapt pentru care a promovat acte normative pentru acordarea unor ajutoare de salvare/restructurare care însă nu și-au produs efecte benefice preconizate. În acest context, la care adăugăm șI demersurile legale șI procedurale legate de privatiazrea societății confom HG nr. 86/2013, un factor important l-a reprezentat asigurarea unei constanțe șI corențe în administrarea acesteia”, arăta ministerul de resort în vara acestui an.
Societatea energetică are ca unic acționar statul român. În fiecare an, bugetul de venituri și cheltuieli al companiei a fost aprobat cu pierderi de ordinul sutelor de milioane de lei. Statul român, adică proprietarul societății, nu a găsit soluțiile pentru redresarea mamutului a cărui picioare se prăbușesc.
Situațiile financiare aferente exercițiului financiar încheiat de Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA (CEH) la 31.12.2017 relevă o stare deosebit de gravă: pierdere curentă de 768,8 milioane lei, pierdere reportată în suma de 3.451,1 milioane lei, o cifră de afaceri de 433,8 milioane lei, datorii totale de peste 1.545,9 milioane lei, capitaluri proprii negative, de 2.842,7 milioane lei. Toate aceste elemente l-au determinat pe auditorul financiar independent BDO Audit SRL să exprime o opinie cu rezerve și să sublineze faptul că „există o incertitudine semnificativă care ar putea să pună în mod semnificativ la îndoială capacitatea societății de a-și continua activitatea”. La finele anului 2017, amenzile stabilite de Autoritatea Fondului de Mediu pentru neachiziționarea și nedepunerea la termen a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (corespunzator anilor 2014, 2015 și 2016) se ridicau la suma de 1.795.076.739 lei (cca. 400 milioane Euro). De altfel, plata amenzii nu exonerează compania de obligația de a achiziționa certificatele de emisii de CO2. La această sumă se adaugă și sancțiunea stabilită de Fondul de mediu aferentă neachiziționării certificatelor verzi (2015 și 2016) în sumă de 27.346.287 lei, respectiv amenda dată de ANRE pentru neachiziționarea certificatelor verzi aferente anului 2016 în valoare de 4.375.015 lei și anului 2017 în valoare de 883.183 lei.
Riscuri
Societatea se confruntă cu o serie de riscuri. Oficialii Ministerului Energiei arată că riscul de operare are la bază lipsa lichidităților financiare și pot apărea implicații majore “în special asupra activității în zona minieră; risc crescut de incidente în subteran, de avarii la grupurile energetice. Singurele venituri certe au provenit de la operatorul de transport pentru serviciile tehnologice de sistem (banda de reglaj secundar, rezervă terţiară rapidă şi rezervă terţiară lentă). Aceste servicii (rezerva terțiară lentă) mai sunt acordate în temeiul OUG nr. 26/04.04.2018 privind adoptarea unor măsuri pentru siguranța alimentării cu energie electrică”.
“In lipsa fondurilor necesare pentru reparații, reabilitări și modernizări în activitatea minieră, în condițiile în care s-a redus numărul de personal, prețul huilei livrat celor două sucursale energetice din producția internă a minelor din Valea Jiului aparținând CEH a crescut în 2017, ajungând la cca. 130 lei/Gcal”, mai arată ministerul.
Un alt risc cu care se confruntă CEH este riscul comercial. Furnizorii tradiționali de materiale de strictă necesitate solicită plata în avans, iar potrivit ministerului impactul este semnificativ, în special asupra securității activității miniere. Există o serie de incertitudini legate de lipsa fondurilor pentru derularea unor programe de investiții obligatorii, societatea nu este „bancabilă”, nu mai poate atrage finanțări și din cauza faptului că nu mai are bunuri libere de sarcini pe care să le poată constitui drept garanții.
“Riscul de insolvență/faliment – este cel mai mare risc cu care se confruntă societatea. Orice măsuri de restructurare/reorganizare s-ar implementa la nivelul societății, odată cu o eventuală intrare în insolvență, vor trebui să fie stopate. Riscul de sistare a activității la Termocentrala Mintia – ca urmare a controlului efectuat de Garda de Mediu, conform art. 73, alin.(2) din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, există riscul ca activitatea Termocentralei Mintia sa fie suspendată”, mai menționează ministerul.
Sunt doar câteva din datele de referință ale CEH. De altfel, în această perioadă se discută intens și de ceea ce se va întâmpla, după data de 31 decembrie 2018, cu minele Lupeni și Lonea. Teoretic, conform înțelegerii cu Comisia Europeană, cele două unități miniere ar trebui să își înceteze producția la data menționată, însă se dorește încă o prelungire a acestei activități până la epuizarea rezervelor deschise.
Monika BACIU
