Un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice a fost depus în Parlament. Printre inițiatorii actului normativ se numără și deputatul USR, Cristina Prună. Inițiatorii proiectului de lege aduc în discuție și violența cibernetică. Care este legătura între violența domestică și cea cibernetică aflăm din document.
”Prezenta inițiativă legislativă își propune să completeze Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, în sensul includerii violenței cibernetice printre tipurile și formele de violență pedepsite în România. Odată cu evoluția tehnologiei și a extinderii mijloacelor de comunicare online, violența cibernetică a căpătat amploare, statele europene începând să incrimineze acest fenomen cu scopul de a-l preveni și combate. Violența domestică a fost definită de către Institutul European pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați ca fiind acea manifestare antisocială care presupune hărțuirea online, urmărirea online prin intermediul mijoacelor de comunicare, pornografia neconsensuală, amenințări cu violența fizică și/sau sexuală prin e-mail, mesaje text sau online, discursuri de incitare la ură, limbaj care denigrează, insultă, amenință sau este adresat unei persoane din cauza identității (genului) acesteia și a altor trăsături. Acestea sunt forme ale violenței prin mijloace digitale, în spațiul virtual, iar posibilitatea agresorilor de a-și păstra anonimitatea în spațiul virtual agravează riscurile cu care se confruntă victimele. Totodată, în spațiul virtual, agresorii au acces la victimă în permanență, fără restricții, ceea ce potențează efectele negative ale violenței”, arată documentul al cărui semnatar este și deputatul USR, Cristina Prună.
Astfel, inițiatorii proiectului de lege cer și pedepsirea violenței cibernetice. Iniţiatorii acestei legi susţin că modificarea, ce apare în contextul mai multor legi ce vin să reglementeze anumite comportamente şi infracţiuni din mediul online – precum revenge porn sau cyber-bullying-ul – va ajuta autorităţile să aibă atât un răspuns mult mai direct în astfel de cazuri, dar şi o reacţie de prevenţie.
Potrivit iniţiatorilor, deşi la nivelul ţării noastre nu există decât cifre aproximative cu privire la amploarea acestui fenomen, la nivel european, cifrele arată necesitatea acestei modificări: 45% dintre victimele violenţei domestice au raportat existenţa unei forme de abuz online în timpul relaţiei lor; 48% au raportat că au fost hărţuiţi sau abuzaţi de fostul partener odată ce părăsise relaţia, iar 75% au raportat îngrijorarea că poliţia nu a ştiut cum să răspundă cel mai bine la abuzul online. Mai rău, 70% dintre femeile care au fost victimele violenţei cibernetice au prezentat cel puţin o formă de violenţă fizică şi/sau sexuală.
