Din teatrele de operațiuni, în lupta cu COVID-19. ”Este meseria mea pe care mi-am ales-o și o duc până la capăt” – spune medicul ATI, Remus Hârșan. În timp ce unele cadre medicale aleg să demisioneze în plină pandemie de coronavirus, sunt medici care revin pe frontul medical. Remus Hârșan este medic specialist ATI. Nu este un simplu medic de terapie intensivă. A fost în teatrele de operațiuni, acolo unde era război. și acum este un război.
Cristian Remus Hârşan este un medic roman, cu o poveste remarcabilă, care de curând a trebuit să o ia de la zero. Ani de zile a privit moartea în ochi, a învăţat şi s-a specializat în medicină de urgenţă în cele mai grele teatre de război, dar România l-a „tras” înapoi. Şi, pentru că în sistemul sanitar românesc specializările lui nu aveau valoare profesională, a trebuit să înveţe, să strângă din dinţi şi să o ia de la capăt.
Are un copil mic, dar a ales să se reîntoarcă la muncă. Luptă cu un inamic pentru a reda sănătatea oamenilor. Spune că nu se teme când merge la serviciu, ci se teme când ajunge acasă. Este un sentiment firesc, mai ales în condițiile în care acasă îl așteaptă un băiețel de niciun an și soția.
”Chiar dacă am un copil mic acasă m-am întors la muncă pentru că nu îmi pot lăsa colegii singuri în linia întâi. Este meseria mea pe care mi-am ales-o și o duc până la capăt. Decizia am luat-o în prima secundă atunci când am văzut că lucrurile vor degenera și acest lucru l-am anticipat și decizia am luat-o în luna februarie de a mă întoarce la serviciu și mi-a fost aprobată de la 1 aprilie. La muncă nu merg deloc cu frică, aceasta se instalează atunci când plec de la muncă pentru că am acasă o familie, un copil mic, dar încerc să mă protejez cât mai bine și atunci îndepărtez acest risc. În momentul în care mă voi simți expus voi lua decizia să rămân doar la serviciu și să nu mă mai întorc acasă. Deocamdată nu suntem în acel scenariu dar dacă voi simți că sunt expus voi rămâne doar în spital”, a spus medicul ATI, Remus Cristian Hârșan.
Spitalul municipal Lupeni, acolo unde își desfășoară activitatea medicul Remus Hârșan, a fost desemnat drept spital suport pentru tratarea pacienților cu COVID-19. Este nevoie vitală de medici urgentiști și de terapie intensivă. În cazul pacienților cu probleme medicale grave, acești medici pot face diferența între viață și moarte.
”Noi fiind spital suport preluăm pacienți cu COVID-19 și mai ales că avem secție și paturi de ATI, vom trata cazurile medico-chirurgicale adică acele cazuri care au nevoie de intervenție medical sau chirurgicală și pe lângă alte afecțiuni au și COVID. În momentul de față nevoia de medici ATI este crucial, noi și cei de la urgență suntem în prima linie. Nu doar acum este nevoie de medici ATI, și cu ani în urmă au existat spitale care și-au închis activitatea pentru că nu au existat medici și secții de ATI. Acum în contextul pandemiei este imperios necesar să ai medici și secție de ATI și binențeles să dispui de aparatura necesară pentru reanimare”, mai spune medicul.
Este nevoie de aparatură medicală specifică. În aceste zile critice, diferite instituții sau persoane s-au oferit să întindă o mână de ajutor. Binevenită, de altfel, doar că sunt necesare aparate medicale.
Medicul specialist ATI ne spune că un pat de terapie intensivă funcționează precum un întreg spital. Aici este un angrenaj complex, care salvează vieți.
”La capitolul aparatură nu ne referim de pulmotoare și de alte improvizații. Este vorba despre ventilatoarele care sunt utilizate în compartimentele și secțiile de terapie intensivă care asigură mai mulți parametrii, nu doar bagă aer așa cum știe lumea. Toate lucrurile acestea trebuie adaptate în funcție de fiecare pacient în parte. De exmplu în forma severă a acestei invecții pacientul trebuie ventilat într-un anumit mod, adică cu o concentrație de oxigem mai mare, cu un volum mai mic, sunt niște parametric pe care doar ventilatoarele de terapie intensivă le dețin. acele pulmotoare erau folosite în mină în cazul accidentelor și până era scoasă victim la suprafață. Pe lângă toate aceste lucruri un pat de terapie intensivă de reanimare nu trebuie să aibă doar un ventilator, este necesar să ai monitorizare invazivă, trebuie să ai pompe de alimentare, trebuie să ai tot felul de aspiratoare și de injectomate. Un pat de terapie intensivă este ca un spital întreg, dar pentru un pacient. Este un sistem care salvează vieți”.
Spitalul municipal Lupeni are două paturi pe secția de terapie intensivă, însă se mai pot face ajustări, astfel încât numărul pacienților gravi ce ar putea fi tratați aici să ajungă la 4.
”Noi, în principiu, putem să gestionăm doi pacienți gravi, mă refer la pacienți care necesită intubație orotraheală și ventilație mecanică, adică pe ventilator. În cazul în care lucrurile se vor complica și suntem pregătiți și de scenariul acesta atunci se mai pot lua două ventilatoare din sălile de operație, care, în principiu sunt aparate de anestezie, dar se mai pot menține încă doi pacienți. ar fi un număr maxim de 4 cazuri grave, ce pot fi gestionate la spitalul nostru. Echipamentul de protecție ne protejează în proporție de 70-80% și circuitele sunt funcționale”, a mai spus medicul Remus Hârșan.
Război medical
Cristian Remus Hârşan a trăit mai bine de doi ani în teatrele de război din Irak, Afganistan și Kurdistan pe care le-a considerat oportunităţi excelente de a practica medicina de urgenţă şi de a se perfecţiona în acest domeniu. Medicul hunedorean este întregistrat cu drept deplin de muncă în mai multe state din întreaga lume și totodată este recunoscut de armatele Statelor Unite și Marii Britanii şi face parte din Colegiul Medicilor din Marea Britanie.
Medicul face o comparație între cele două războaie, armate și medicale. Sunt asemenări, dar și deosebiri, așa cum de altfel este și normal. În teatrele de război a fost pregătit pentru a recunoaște alarma medicală, chimică, biologică, aeriană sau de orice altă natură.
”Este tot un război (si acest nou coronavirus-n.r.) cu inamici invizibili, și noi ne pregătim din mers. Nu am fost pregătiți, instruiți pentru asta. Mă refer la întreg angrenajul sanitar. Era mai bine dacă se luau măsuri ceva mai devreme, având déjà exemple de țări în acest sens. În război era inamicul vizibil, dar în război există și atacuri chimice, biologice, aeriene. Noi tot timpul făceam exerciții pentru orice scenario. Într-o bază militară se fac pregătiri, inclusiv, pentru atacuri chimice. Erau pregătiri săptămânale și le recunoșteam după sunetul alarmei. Așa știam ce echipament trebuie să punem pe noi și unde ne ducem. În cazul unui atac chimic se punea masca și tubul de oxygen și fugeam la prima stație de oxigen unde mufam butelia. Fiecare avea un număr și acolo cupla butelia și acolo se rămânea până la noi ordine”, a mai spus medicul.
În teatrele de operațiuni condițiile sunt total diferite față de lumea civilă. A învățat ce înseamnă rigorile și disciplina.
”Se făceau lucrurile astea, ne pregăteam pentru toate scenariile, dar acolo fiind teatre de operațiuni militare stituația este diferită față civilie. În civilie te rogi de de oameni să stea în casă și să respecte măsurile pe care autoritățile le recomandă. Legile nu sunt respectate și este un lucru foarte rău pentru că lumea nu a înțeles gravitatea situației”, ne-a mai povestit medicul Remus Hârșan.
O concluzie a medicului specialist ATI este că o disciplină mai strictă ar fi limitat atât îmbolnăvirile cât și pierderile de vieți omenești.
”Dacă am fi fost cu toții solidari poate am fi trecut mai ușor și cu pagube mai mici penste această pandemie. și personalul medical din țară are ocazia în această perioadă să vadă cum trebuie să se supună regulilor instituite de către cei de la MAPN pentru că și ceea ce trăim noi în aceste zile este tot o luptă. Experiența mea din teatrele de luptă este destul de vastă. Am fost în Iraq, Afganistan, Kurdistan unde am acumulat o vastă experiență dar aceste măsuri sunt foarte greu de aplicat în civilie”, a concluzionat medicul specialist în terapie intensivă.
În acest moment personalul medical din Valea Jiului, și nu numai, face eforturi supraomenești pentru a trata pacienții cu COVID-19, dar și pentru a se proteja pe ei și pe restul oamenilor astfel încât să se limiteze, cât se poate de mult infecțiile cu noul coronavirus.
