Vulnerabili din cauza sărăciei, lipsei educației și în fața bolii. Un voluntar care se ocupă de vârstnici, dar și de copiii care provin din familii cu probleme sociale trage un semnal de alarmă. Alexandru Kelemen, președintele Caritas Petroșani, susține că în cartierele marginalizate riscul epidemiologic de contaminare cu coronavirus și nu numai este uriaș.
”Cartierele marginalizate sunt în prima linie a riscului epidemic și economic dar și locul unde măsurile sistemului de protecție socială își vor testa limitele. Aici găsim sărăcie extremă, lipsa educației, delincvență, abuz, izolare geografică, acces deficitar la resurse comunitare respectiv indiferență instituțională. Locuitorii acestor cartiere au fost și continuă să fie marginalizați de autorități și comunitate în general într-un troc ce îmbină elemente de comfort, așteptări limitate și manipulare. Puține au fost măsurile reale destinate integrării acestor comunități”, spune Alexandru Kelemen, corodonator de programe Caritas Alba Iulia, filiala Petroșani.
În Valea Jiului și nu numai sunt cartiere în care sărăcia a atins cote maxime. Chiar săptămânile trecute, mai mulți cetățeni au recurs la gesturi extreme de protest pentru a atrage atenția asupra lipsurilor cu care se confruntă. Sunt oamenii vulnerabili în fața bolii și a întregului sistem social.
”Politica de locuire pentru familiile aflate în nevoie a creat zone marginalizate, blocuri de locuințe și cartiere întregi de familii cu copii care nu dispun de mijloace de subzistență, repere comportamentale pozitive sau orizonturi de dezvoltare sănătoasă. În aceste zone, normele comunitare sunt create endemic deoarece autoritatea a stat deoparte iar azi, influența ordonanțelor de urgență și intervenția autorităților este de termen scurt. Aici multe familii nu au acces la utilități (apă sau curent), majoritatea copiilor nu fac teleșcoală deoarece nu dispun de infrastructura necesară sau controlul și supervizarea parentală. Foarte multe dintre familii trăiesc la limita subzistenței, veniturile alternative au fost întrerupte și resursele sunt pe final”, mai subliniază voluntarul.
Izolarea socială despre care se vorbește de mai bine de o lună de zile accentuează problemele acestor familii și așa greu încercate.
”Insuficiența serviciilor sociale la nivel de comunitate a creat categorii de persoane vulnerabile care sunt pur si simplu captive în stări de violență domestică, fără un acoperiș deasupra capului, izolate cu o persoană cu dizabilitate, cu o dependență, etc. Pentru ele, în aceste momente de limitare a contactelor sociale va cauza o accentuare rapidă a degradării sănătății mentale sau în anumite cazuri, o agravare a formei de abuz”, mai spune Alexandru Kelemen.
În aceste vremuri de criză, peste tot în Uniunea Europeană, țări, regiuni și orașe le dau o mână de ajutor vecinilor lor și celor care au nevoi și mai stringente.
Sărăcia și lipsa accesului la educație duc la incidente violente
Gelu Duminică, un cunoscut sociolog, explică care este punctul comun al tuturor incidentelor din ultimele zile, incidente care au fost îndreptate împotriva polițiștilor. Sociologul spune că acei oameni recalcitranți trăiesc în ghetouri, în sărăcie maximă.
Incindentul din Hunedoara a ajuns în toate buletinele de știri de la nivel național.
”Gârcini – Sacele, Micro 7 – Hunedoara, Mimiu- Ploiești, Rahova – sectorul 5. În toate aceste comunități am avut conflicte intra-comunitare ieri. Toate aceste comunități au un lucru un comun: sunt ghetto-uri. În România există, de multe zeci de ani, foarte multe zone sărace în care locuiesc, laolaltă, sute sau chiar mii de persoane. În toate, în ciuda faptului că astfel de comunități există în analize de nevoi sociologice și de 50-60 de ani, supra-reprezentarea unei etnii/minoritate este evidentă, clivajul de dezvoltare între această zonă și restul localității fiind și mai evidentă. Sărăcia, supra-reprezentarea asistaților sociali, lipsa accesului la servicii de educaţie de calitate care generează și o slabă pregătire profesională, locuirea precară sau vulnerabilă, slabul acces la utilităţile de bază, natalitatea mult mai ridicată decât media, riscuri și provocări medicale super ridicate, infracţionalitate şi conflicte, prezenţa drogurilor şi exploatarea resurselor marginale, etc sunt numai câteva dintre caracteristicile ghetoului de oriunde din lume. Literatura de specialitate vorbește despre cercul vicios al dezavantajelor/sărăciei care, în lipsa unei intervenții, se autoreproduce la infinit”, explică sociologul Gelu Duminică.
Sunt zone uitate de autorități, unde investițiile nu există aproape deloc.
”Din păcate, in România, astfel de zone sunt tratate (de edili) ca zone care nu există pe harta localității, investițiile fiind extrem de puține și, de obicei centrate, pe asistare și nicidecum pe dezvoltare. Din știința mea, România nu are niciun program de Regenerare Urbană, chiar dacă mecanismul financiar european este dedicat unor astfel de comunități și poate fi folosit. Nu încerc să ofer vreo scuză pentru ceea ce descreierații ăia au făcut. Sper ca legea să fie aplicată în litera și în spiritul ei. Însă, întotdeauna trebuie să ne uităm la cauze și mai ales la ce putem face astfel încât astfel de lucruri să nu se mai întâmple și în viitor. Intervenția în criza generată de conflict se face cu Poliția și Jandarmii. Intervenția în prevenție se face cu programe de regenerare și dezvoltare urbană/locală și cu un sistem de educație incluziv și de calitate”, mai spune sociologul.
În urmă cu doi ani, un raport al Băncii Mondiale arăta că mii de hunedoreni trăiesc în mahalale, în sărăcie extremă și cu o educație precară.
