Cărbunele pus între paranteze. Producția de energie pe bază de cărbune va fi pusă între paranteze. Președintele Comitetului Național Român pentru Consiliul Mondial al Energiei, Iulian Iancu (PSD) a subliniat că România va pune între paranteze cărbunele, dată fiind decizia Comisiei Europene care vizează creșterea procentului de energie regenerabilă.
„Întreg sectorul energetic trece prin şocuri uriaşe, iar noi, România, suntem supuşi la unul dintre cele mai mari, să zicem, teste de stres, în sensul că decizia de acum două zile a Uniunii Europene de a ridica procentul la 34% energie regenerabilă din totalul energiei înseamnă că vom pune între paranteze cu o viteză uriaşă cărbunele”, a precizat Iulia Iancu, liderul CNR-CME.
Potrivit oficialului, România va trebui să valorifice resursele regenerabile de producere a energiei electrice.
„Şi atunci vedem că va trebui să găsim soluţii de la ceea ce înseamnă micro-grid, tranzacţia la nivel de prosumer, la valorificarea oricărei capacităţi tehnologice în energia regenerabilă – şi vorbesc aici că sunt 7,2 miliarde de euro puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană, dintre care 70% în procent 100% nerambrursabil pentru proiectele mici de până la 12 milioane de euro. Vă daţi seama ce înseamnă la nivelul unui stat dezvoltarea tehnologiilor de producţie de energie regenerabilă plecând de la prosumer şi micro-reţele!?”, a întrebat Iancu.
Comisia Europeană cere ca România să elimine subvențiile pentru cărbune. România trebuie să specifice toate subvenţiile din energie, în special cele pentru combustibilii fosili, precum şi planurile şi acţiunile pe care le are în vedere pentru a le retrage, se arată în raportul de evaluare al Comisiei Europene a proiectului planului naţional integrate privind energia şi clima (NECP).
Comisia Europeană remarcă faptul că există o “tensiune” între obiectivul UE de decarbonizare și alegerea Guvernului român de a continua producția de energie pe bază de cărbune după 2030. Ținând cont de impactul creșterii prețului la certificatele de carbon, precum și de competitivitatea scăzută a cărbunelui, dar și de impactul poluării asupra sănătății publice, acest aspect contradictoriu trebuie discutat și fundamentat în planul final.
Deja mai mult de jumătate din statele membre UE au anunțat că vor renunța la energia pe bază de cărbune până în 2030 cel târziu. Cel mai recent anunț a venit din partea Slovaciei care va închide ultima termocentrală în 2023.
Totodată, Comisia Europeană recomandă ca România să ia măsuri pentru “a realiza o mai bună integrare a aspectelor care asigură o tranziție justă și echitabilă, mai ales ținând seama de impactul social și de impactul asupra ocupării forței de muncă, prin enumerarea unor măsuri și calendare mai concrete pentru rezolvarea problemei sărăciei energetice, în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1999. A discuta nevoile și măsurile legate de schimbările structurale pe care le implică tranziția la o energie curată în regiunile monoindustriale, precum cele care depind de industria cărbunelui sau de alte sectoare energointensive”.
România a trimis Comisiei Europene prima variantă a planului integrat energie-mediu, în care îşi asuma o ţintă de regenerabile de 27,9% la nivelul anului 2030, Comisia a cerut României ridicarea ţintei, la 34%.
În plus, România a transmis Comisiei Europene o notificare în ceea ce privește prelungirea termenului de închidere a minelor Lupeni și Lonea. Oficialii europeni au cerut lămuriri suplimentare.
