Marius Pârjol, antrenorul campionilor de la Special Olympics
Săptămâna aceasta vă invităm să cunoașteți un alt om minunat, care a înțeles că fără implicare şi dedicare inclusiv în ceea ce-i priveşte pe tinerii cu nevoi speciale, România nu poate să aibă viitor. Este vorba despre un tânăr kinetoterapeut din municipiul Hunedoara, provenit dintr-o familie modestă, care astăzi este sprijin şi model pentru zeci de tineri cu grave probleme de sănătate din vestul ţării, campioni ai competiţiei Special Olympics. Visul lui a fost acela de a deveni kinetoterapeut. Astăzi bucuria profesiei îi luminează viaţa: copiii îl iubesc, părinţii îl apreciază, iar Marius ne arată cum e „viaţa ca o vacanţă” în timp ce munceşti pe brânci.
Când a terminat liceul oscila între o carieră în jurnalism, administrarea afacerilor şi kinetoterapie. Ca să aibă mai multe şanse la admitere, şi-a depus dosarul la toate cele trei facultăţi. La celelalte două a intrat la „fără taxă”, dar până la urmă aţa l-a tras tot spre „kineto”. Pentru părinţi n-a fost prea uşor. Marius Pârjol provine dintr-o familie modestă cu patru copii din Hunedoara. Cu toate astea, mama şi tatăl său l-a susţinut întotdeauna: i-a plătit taxa de 3.000 de lei în fiecare an şi, ca să mai pună şi el umărul un pic, în studenţie Marius s-a angajat la o benzinărie.
Astăzi hunedoreanul este unul dintre puţinii fericiţi pentru care e valabilă maxima: „Munceşte cu drag şi nu va fi nevoie să lucrezi o singură zi”. Fotografiile în care apare la muncă, alături de copiii cu care lucrează la Fundaţia de Abilitare „Speranţa” din Timişoara ori imaginile de la competiţiile la care au participat împreună vorbesc de la sine: bucuria se citeşte pe chipurile copiilor. Cu toate acestea, este enorm de mult de lucru, dar Marius a înţeles că nu doar banii te pot face fericit. Lucrurile mărunte, bucuria acestor micuţi, fiecare pas pe care, alături de specialişti, copiii aceştia cu nevoi speciale îl fac spre independenţă pot valora cel puţin la fel de mult ca un salariu de mii de euro în occident. Marius nu a făcut doar terapie de recuperare cu copiii şi tinerii de care se ocupă, ci a participat şi la o sumedenie de competiţii.
De la fiecare dintre ele, concursuri naţionale sau internaţionale, echipa hunedoreanului s-a întors cu o mulţime de medalii: a fost cu copii cu handicap la competiţii la Hunedoara, la Oradea, Târgu Mureş, i-a dus în Retezat la Olimpiada „Down Retezat”, dar şi la Zakopane – în Polonia, Ucraina, apoi la bazin şi la patinoar, mereu vesel şi neobosit. Un alt prieten al lui, Andrei, un tânăr cu Sindrom Down, a reprezentat România la Jocurile Olimpice din Koreea şi a obţinut o medalie de argint. Deşi actualmente stabilit în Timişoara, kinetoterapeut nu doar pentru copiii cu probleme de sănătate, ci şi pentru sportivii echipei de handbal HC Ghiroc, hunedoreanul nu s-a rupt niciodată cu adevărat de oraşul lui natal. Se întoarce cu drag la zilele de naştere ale prietenilor ori ca să-şi vadă familia care i-a oferit tot sprijinul pentru un start bun în viaţă. Şi speră ca, în anii care vor urma, organizaţia pentru care lucrează să deschidă un centru modern de recuperare şi la Hunedoara.
„Am fost foarte surprins, nu mă așteptam să primesc vreun premiu pentru ceea ce fac. Este un lucru care îl fac cu toată inima, iar progresul și bucuria copiilor mă fac cel mai fericit om. Vreau să arăt că acești copii au multe abilitați, doar dragoste de dăruit și trebui integrați în societate, acolo unde le este locul. Este un sentiment frumos când vezi că munca ta este apreciată de cei din jur, dar când aprecierile vin de la societate, bucuria este imensă și cred că este cel mai mare premiu pe care îl puteam câștiga. Le mulțumesc celor ce sunt solidari cu cauza noastră și sper ca pe viitor vom putea împreună să realizam mult mai multe pentru acești copii speciali”, a transmis Marius Pârjol celor care susțin campania „Premianții fără premii”.
Pentru exemplul oferit, pentru întreaga strădanie a unui asemenea om, vă propunem să ne întâlnim cu el și să-i spunem că-i mulțumim pentru ceea ce ne oferă, un model de suflet, de profesionist, de devotament. Sâmbătă, 26 martie 2016, ora 11.00, domnul Marius Pârjol vine să-l cunoaștem. Aveți ocazia să-l priviți în ochi, să-i spuneți o vorbă caldă și să fiți parte dintre cei care îi vor mulțumi oficial printr-o diplomă și un buchet de flori venind în fața statuii lui Decebal din centrul Devei.
Despre proiectul „Premianții fără premii”
E vremea să facem ceva.
A trecut sau ar fi trebuit să apună perioada lui „să se facă”. Dintr-un singur şi banal motiv pentru că se face. Societatea a mers înainte până acum, poate uneori destul de încet faţă de cum ne-am fi dorit, şi merge în continuare. Proiectul social „Premianţii fără premii” se vrea o modestă răsplată din partea societăţii pentru valorile noastre, cele autentice.
Ei sunt oamenii a căror muncă este de folos tuturor. Ei sunt cei care ne fac viața mai frumoasă prin munca lor. Artiști, inventatori, meșteșugari și alții care ne arată că frumosul și utilul sunt aici, lângă noi.
Astfel, proiectul vă invită să ieşim în stradă, de data asta nu pentru a protesta, ci pentru a mulţumi celor care, prin munca lor, prin ceea ce fac, prin preocupările lor, ne dau motive de mândrie. Propunerea este ca în fiecare sâmbătă să ne vedem în centrul Devei, la statuia ecvestră a lui Decebal. Vom invita de fiecare dată un om valoros, care prin munca lui, strădaniile lui, face ca România să existe. Vom merge acolo să-l cunoaştem, să-i mulţumim că există şi să-i strângem mâna în semn de preţuire şi respect.
Vă invităm să fiţi parteneri ai unui proiect care doreşte să descopere şi să redescopere valorile României.
