Lucrările de dezvoltare a stațiunilor montane din Valea Jiului vor fi reluate. După trei ani în care Executivul nu a alocat niciun leu pentru aceste lucrări, în urma ședinței de Guvern s-a decis deblocarea fondurilor. Executivul a aprobat în şedinţa de guvern, HG nr. 120/2010 privind aprobarea Listei cuprinzând programele şi proiectele de investiţii în turism şi a surselor de finanţare a documentaţiilor tehnice şi a lucrărilor de execuție a programelor şi obiectivelor de investiţii în turism, precum şi pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate a programelor şi proiectelor de investiţii în turism, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin acest document se facilitează finanţarea unor proiecte de investiţii în turism precum şi finalizarea obiectivelor de investiții aflate în derulare şi a căror finanţare a fost întreruptă după anul 2013.
Astfel, “până la finalul anului 2016, prin deblocarea a 43 de milioane lei se vor putea finaliza câteva proiecte majore de investiţii în infrastructura turistică. Vom acorda prioritate proiectelor aflate într-un stadiu avansat de executare, 80-90% şi mă refer, de exemplu, la obiectivele turistice situate în localităţile Borsec, Govora, Voineasa şi la domeniile schiabile din Câmpulung Moldovenesc, Petroșani şi Lupeni (Straja)”, a spus ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, Costin Borc.
Totodată s-au alocat bani și pentru platforma online a turismului.
“Am considerat necesar să suplimentăm bugetul ANT şi mă bucur că am reuşit, cu ocazia rectificării bugetare, să transferăm 4 milioane de lei pentru acţiuni de promovare. Vom putea continua astfel să ne consolidăm prezenţa online într-un domeniu în care componenta digitală este definitorie. Dezvoltăm și transformăm platforma naţională de turism online într-un portal modern şi integrat de turism şi, de asemenea, alocăm fonduri pentru o serie de acţiuni importante de marketing orientate către incoming”, a mai subliniat vicepremierul României.
Toate aceste măsuri, iniţiate de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, vor contribui la valorificarea resurselor turistice de care dispune România, la dezvoltarea destinaţiilor turistice şi creşterea calităţii serviciilor în turism, pentru ca acest domeniu să se impună ca o activitate economică prioritară în cadrul sistemului economic naţional.
Peste 100 de milioane de lei pentru turismul din Valea Jiului. Proiectele de dezvoltare a domeniilor schiabile din Valea Jiului au atras puţin peste 100 milioane de lei. Din anul 2009 şi până în prezent, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a alocat 110.937.000 lei. Suma este însă insuficientă având în vedere valoarea totală a proiectelor de dezvoltare a celor trei domenii schiabile.
Autoritățile locale de la Petroșani ar mai avea nevoie de 7 milioane de euro pentru finalizarea lucrărilor de dezvoltare a stațiunii montane Parâng. Investiția a fost demarată în urmă cu câțiva ani, dar după ceva timp alocarea fondurilor a fost suspendată.
“Consiliul Local Petroşani în implementarea proiectului “schi în România, municipiul Petroşani”, începând cu anul 2009. până în prezent, Autoritatea Naţională pentru Turism a plătit către Consiliul Local Petroşani, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective şi al contractelor dintre fostul Minister al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Consiliul Local Lupeni, suma de 25.889.000 lei”, arată reprezentanţii Ministerului Economiei, Comerţului şi a Mediului de Afaceri.
La Lupeni suma alocată este mai mare, însă aici proiectul este de mai mică anvergură decât cel de la Petroşani
“Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului “Schi în România, staţiunea Straja” începând cu anul 2011. Până în prezent, Autoritatea Naţională pentru Turism a plătit către Consiliul Local Lupeni, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective şi al contractelor dintre fostul Minister al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Consiliul Local Lupeni, suma de 36.997.000 lei”, se arată în acelaşi raport.
Straja şi Pasul Vâlcan ar fi trebuit să fie unite prin instalaţii de transport pe cablu şi pârtii de schi. Nici acest proiect nu a fost dus la final.
“Consiliul Local Vulcan în implementarea proiectului “Schi în România, oraşul Vulcan” începând cu anul 2009. Până în prezenz, Autoritatea Naţională pentru Turism a plătit către Consiliul Local Vulcan, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective şi al contractelor dintre fostul Minister al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Consiliul Local Vulcan, suma de 48.051.000 lei”, mai arată reprezentanţii ministerului de resort.
Valea Jiului a mai beneficiat de proiecte. Este vorba de cele care vizează reabilitarea unor refugii montane. Banii au venit însă prin Consiliul Judeţean.
“Consiliul Judeţean Hunedoara în implementarea proiectului “I. Construcţii baze salvamont şi refugii montane în masivul Retezat-Râuşor, Poiana Pelegii, Pietrele, Bucura, Paltina, Stâna de Rău, Baleia. 2. Recuperarea valorilor de cult comuna Balşann, satul Vălişoara, comuna Băiţa, satul Hărţăgani (…) începând cu anul 2009. până în prezent, Autoritatea Naţională pentru Turism a pătit către Consiliul Judeţean Hunedoara în conformitate cu actele normative în vigoare la monumentele respective şi al contractelor dintre fostul Minister al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Consiliul Local Hunedoara, suma de 2.372.000 lei. Ţinând cont de potenţialul turistic şi de contextul social şi economic al judeţului Hunedoara, Autoritatea Naţională pentru Turism intenţionează să continue sprijinirea financiară a proiectelor menţionate”, mai arată raportul.
Potrivit statisticii ministerului în anul 2015 în judeţul Hunedoara au sosit 151.060 de turişti, dintre care 140.286 români şi 10.774 străini. În ceea ce priveşte înnoptarea turiştilor în judeţul Hunedoara situaţia este următoarea. În anul 2015 un număr de 343.778 de turişti au ales să se cazeze în structurile din judeţ, dintre care 325.422 români şi 18.366 străini.
Dezvoltarea resurselor umane şi conservarea şi protejarea naturii sunt importante pentru atragerea turiştilor.
“Resursele umane sunt esenţiale pentru dezvoltarea turismului în general şi a ecoturismului în special. Mai mult decât atât, pentru a putea crea şi dezvolta destinaţii ecoturistice este necesară o resursă umană bine pregătită, instruită, sensibilizată la necesitatea susţinerii ecoturismului, capabilă să facă faţă problemelor ce pot apărea pe parcurs, să anticipeze direcţiile de dezvoltare viitoare şi să minimizeze efectele negative induse de mediul economic, social şi politic. Dezvoltarea resurselor umane urmăreşte pregătirea personalului UMD-urilor, personalului ariilor naturale protejate, a structurilor de primire turistică (structuri de cazare, alimentaţie, agenţii de turism) şi a altor indivizi care desfăşoară o activitate lucrativă de ecoturism sau conexă acestuia pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele atitudinea, calitatea generală a muncii prestate”, arată cei de la Ministerul Economiei.
Se doreşte în acelaşi timp şi păstrarea unui mediu natural intact, care atrage din ce în ce mai mulţi turişti.
“Ecoturismul este dependent în foarte mare măsură de calitatea mediului înconjurător. Din această perspectivă, păstrarea nealterată a elementelor naturale este esenţială. Pentru realizarea acestui deziderate, pe termen scurt şi mediu se simte nevoia unor fonduri financiare suplimentare care să susţină activităţile de conservare, fonduri create prin participarea activă a turiştilor şi a agenţilor economici din cadrul destinaţiilor. De asemenea este nevoie de implementarea unor politici de mediu la nivelul destinaţiilor, de realizarea unui control mai strict asupra activităţilor şi circulaţiei turistice, prin realizarea unor regulamente cu privire la transportul turistic din cadrul destinaţiilor, promovarea mijloacelor alternative de transport şi a transportului în comun, dar şi extidenrea formelor de protecţie şi pază. În plus, implementarea unei tehnici de management al vizitatorilor şi introducerea acesteia în planul de management al ariei naturale protejate, va conduce la o planificare mai eficientă a vizitării şi la protejarea naturii”, mai subliniază oficilii ministerului.
Monika BACIU
