Peste 1,5 miliarde de lei, îngropate în subteranele Văii Jiului. Peste 1,5 miliarde de lei vor fi îngropate în subteranele Văii Jiului. Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 prevede faptul că pentru închiderea mineritului din Valea Jiului este necesară suma de 1,5 miliarde de lei. Documentul este lansat în dezbatere publică de Ministerul Economiei. Singurul ajutor de stat care poate fi acordat de statul român este cel pentru închiderea minelor de cărbune.
”Singurul ajutor de stat care se acordă pentru cărbune este în conformitate cu prevederile Deciziei CE 787/2010 privind acordarea ajutorului de stat pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive, urmând a se face activități de închidere a lucrărilor miniere și de ecologizare a perimetrelor miniere afectate. Statul român a notificat inițial închiderea a trei unități miniere din Valea Jiului. Ajutorul de stat SA 33033 a fost autorizat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2012) 1020 final din 22 februarie 2012. Ulterior acest ajutor de stat s-a modificat prin includerea a încă două unități miniere din Valea Jiului. Ultima modificare a ajutorului de stat a fost reautorizată prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2018) 1001/ final din 16 februarie 2018. Ajutorul de stat pentru închiderea minei de cărbune Petrila, Paroșeni și Uricani este administrat de Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului S.A. (SNIMVJ), iar Ajutorul de stat pentru închiderea minelor de cărbune Lonea și Lupeni este administrat de Complexul Energetic Hunedoara S.A (CEH)”, arată documentul.
În total, pentru închiderea mineritului din Valea Jiului este prevăzută suma de 1.595.388.000 lei.
Reconversie profesională
Documentul postat pe site-ul Ministerul Energiei vorbește și de reconversie profesională. La inițiativa mediului privat, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri va susține proiectul pentru centrul de reconversie profesională / training în Valea Jiului. Acesta are ca obiectiv realocarea, recalificarea și îmbunătățirea competențelor lucrătorilor, educația, inițiativele legate de căutarea unui loc de muncă și start-up-urile, în dialog cu partenerii sociali. Se va avea în vedere posibilitatea de reconversie inclusiv către sectoare de activitate unde există un deficit masiv al forței de muncă, precum construcții sau infrastructură feroviară și rutieră.
”Se va urmări obținerea finanțării prin Fondul de Modernizare din cadrul Mecanismului ETS, Faza 4 (2021 – 2030). De asemenea, la începutul anului 2020, Ministerul Fondurilor Europene a lansat Programul Operațional Capital Uman, cu un buget de 2 mil. EUR, ce vizează îmbunătățirea nivelului de competențe profesionale și creșterea gradului de ocupare a șomerilor și persoanelor inactive din Valea Jiului. Valoarea maximă a unui proiect care poate fi depus este 400.000 EUR, fiecare proiect sprijinind cel puțin 100 persoane. Viitoarele proiecte vor fi implementate în localitățile Petroșani, Vulcan, Petrila, Aninoasa, Lupeni și Uricani”, arată documentul.
Până în anul 2023, statul român va aloca suma de 62.290.000 lei pentru șomajul și venitul de completare necesar minerilor care vor fi disponibilzați.
În Noiembrie 2019, statul român a adoptat Ordonanța de urgență nr. 69/2019 pentru aplicarea unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare de Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului S.A și Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. în perioada 2019-2024. Ordonanța prevede acordarea venitului lunar de completare, ca măsură de protecție socială de care beneficiază persoanele disponibilizate în din cadrul societăților pentru care s-a aprobat acordarea ajutoarelor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitiv. Întrucât societățile menționate se află într-o regiune monoindustrială, aceste măsuri se impun pentru a atenua impactul social al schimbărilor structurale presupuse de închiderea minelor de cărbune necompetitive din Valea Jiului, și implicit pentru a promova o tranziție justă, având în vedere politica legislativă a statului roman și cerințele corelării cu reglementările interne și ale armonizării legislației naționale. Din perspectiva normelor europene în materie de concurență măsurile propuse nu constituie un ajutor de stat.
