Staţiunea Parâng – o poartă deschisă spre înălţimi. Valea Jiului este o zonă binecuvântată. Resursele de care dispune sunt nelimitate, iar turismul poate deveni un sector de excelenţă pentru dezvoltarea zonei. Începând de astăzi ne propunem să promovăm turismul din Valea Jiului, iar prima destinaţie este staţiunea Parâng. Aceasta este considerată o poartă spre înălţimi, înălţimi care taie respiraţia oricui cu peisajele sale de poveste. Peisaje de basm sunt aici atât vara, cât şi iarna. Imaginea pe care o oferă staţiunea montană Parâng rămâne întipărită pe retina celor care au fost aici. Tradiţionalele case momârlăneşti, construcţiile turistice sau simpla privelişte se împletesc cu natura.
“Staţiunea Parâng este localizata la o altitudine de aproximativ 1800 metri, in partea estica a Defileului Jiului, la o distanta de aproximativ 5 km de Petroşani, in Munţii Parâng, al caror potential turistic este deosebit de mare. Aceasta locatie a devenit in ultimii ani din ce in ce mai cunoscuta in randul turistilor, in special iubitori ai sporturilor de iarna, datorita prezentei partiilor moderne de care dispune”, arată cei de la Centrul Naţional de Informare Turistică Petroşani.
Incepand cu anul 2009, Statiunea Parang a fost atestata ca statiune turistica de interes national. Aceasta este amenajata cu cabane turistice si diverse constructii de odihna, care se bucura de un flux numeros de turistii, provenind nu numai din localitatile din Depresiunea Petrosani, ci si din localitati mai indepartate precum Deva,Hunedoara, Craiova, Timisoara si chiar Bucuresti.
“Exista in statiunea montana Parang 6 partii: Partia A, Partia B, Partia Europarang, Partia Sub Telescaun, Partia C, Partia Culoarul Porcului, care ofera turistilor sositi aici in sezonul rece posibilitatea practicarii sporturilor de iarna. Partiile sunt amenajate atat pentru avansati, cat si pentru incepatori, fiind dotate cu telescaun, teleski si instalatii de nocturna. Desi este renumita in special pentru partii, practicabile in sezonul rece, statiunea se bucura de un aport important de turisti si in sezonul cald, in perioada caruia pot fi urmate numeroasele trasee marcate, ce conduc spre importante obiective turistice ale Parangului. Dintre cele mai importante atractii de aici merita mentionate crestele montane abrupte si caldarile adanci in care s-au format mai mult de 40 de lacuri glaciare, supranumite perlele Parangului.
Exista in Parang Rezervatia Geologica si Botanica Calcescu, unde se gasesc Lacul Calcescu, Lacul Pencu, Lacul Vidal sau Lacul Setea Mare. Alte lacuri glaciare importante din zona sunt Lacul Rosiile, cel mai adanc dintre cele existente in acesti munti, Lacul Iezerul Inghetat sau Lacul Mija. O alta valoare turistica deosebita este conferita acestei zone de catre Defileul Jiului, una dintre cele mai impresionante despicaturi ale Carpatilor, cu peisaje inedite si cu bune posibilitati de desfasurare a drumetiilor montane sau a alpinismului”, mai arată cei de pe site-ul CNIPT.
Staţiunea montană dispune şi de trasee turistice pentru cei care preferă o plimbare în aer liber şi la înălţime. Cei mai curajoşi pot face drumeţii şi pentru a cuceri vârful Parângului, iar de aici priveliştea este mai spectaculoasă. Culmile stâncoase adăpostesc capre negre, pisici sălbatice, acvile de munte. Şi flora este diversificată, iar florile de toate culorile ţes un covor natural.
Petroşaniul, la poalele munţilor Parâng
Municipiul Petroşani se află la poalele munţilor Parâng. Şi aici sunt obiective turistice. Chiar la intrarea în localitate dinspre Deva poate fi observat turnul de apă. Chiar dacă se află în paragină acesta are o istorie de peste o sută de ani. La momentul realizării, acesta a fost un obiectiv strategic pentru Valea Jiului. Pe vremea când acesta era folosit, turnul de apă putea înmagazina cantităţi uriaşe de apă.
Muzeul mineritului este un alt obiectiv turistic important, în incinta căruia sunt adăpostite vechi obiecte minereşti. Mai mult decât atât, chiar şi clădirea muzeului este una de patrimoniu naţional, la fel ca şi clădirile din Colonia Petroşani sau fosta maternitate, care astăzi este Casa de Cultură a Studenţilor. Tot la capitolul muzeu, cei care poposesc în Petroşani pot vizita muzeul momârlanului aflat pe strada Slătinioara. Aici, o familie de momârlani a realizat un centru etnografic în care îşi găsesc locul obiecte tradiţionale momârlăneşti.
Bisericile autentice păstrează vie tradiţia momârlanilor
Şi bisericile din municipiul Petroşani sunt considerate obiective turistice. Aici se păstrează vie tradiţia momârlanilor. Biserica Sînionilor, un mic lăcaş de cult din lemn, este încadrat tot la categoria monumentelor istorice. Aici au loc slujbe religioase doar de trei ori pe an. Biserica Ortodoxă a Sânionilor din Lunca Jiului (actualul cartier Livezeni), este cea mai veche construcţie din Petroşani care a rezistat trecerii timpului.
Biserica Sfânta Varvara din cartierul Aeroport, este un complex etnografic. Dupa anul 1990 preotul paroh Octavian Nicolae Patrascu de la Parohia Livezeni, începe demersurile pentru construirea unei biserici, care era necesara ca apa si ca aerul. Cartierul reprezenta jumatate din oras, cu trei scoli, gradinita si un mare numar de locuitori. Sfanta Soborniceasca si Apostoleasca Biserica Ortodoxa Romana cu hramul “Sfantul Mare Mucenic Gheorghe” de la Salatruc era nencapatoare, iar Sfanta Soborniceasca si Apostoleasca Biserica Ortodoxa Romana cu hramul “Sf. Imparati Constantin si Elena” era departe pentru enoriasi. roiectul a fost executat in stil maramuresan de de arh.Nicolae Goga si arh. Liliana Chiaburu din Bucuresti. Dupa multe impotriviri ale puternicilor vremii la 04. decembrie 1994 se pune piatra de temelie a noii biserici cu hramul “Sfanta Mare Mucenita Varvara”. Demararea propriu-zisa a lucrarilor a fost permisa abia dupa un an.
Cultură
Cei care poposesc în Petroşani pot avea şi acces la cultură. În timpul stagiunii, Teatrul Dramatic ID Sîrbu din Petroşani oferă reprezentaţii de succes, pentru toate gusturile.
“Prin 1904-1905 apare pe Strada Bisericilor (azi, Mihai Viteazul) „Cazinoul Funcţionarilor” în care vor avea loc şi manifestaţii culturale, mai des după 1912, când apare prima societate culturală denumită „Astra”. Ulterior, vor apărea astfel de societăţi şi la Lupeni (în 1919) dar şi altele, la Petroşani, aici organizându-se o serie de acţiuni cu scop cultural.
Respectivele „reşedinţe” vor fi şi gazdele primelor manifestări teatrale la Petroşani. Aşa vor fi prezentate o serie de piese de teatru, fie de amatori, fie ale marilor teatre din Capitală, cu reprezentanţii fie la „Cazinoul Funcţionarilor” sau sala „Apollo”.Odată cu apariţia în peisaj a „Cazinoului Muncitoresc” din Colonia de Jos a Petroşaniului în anii `20, ce oferea o sală mult mai apropiată de cerinţele punerii în scenă a unei piese de teatru, se înmulţesc apariţiile marilor trupe cu mari actori din Capitală, printre care şi marele Constantin Tănase”, se arată pe site-ul Teatrului Dramatic ID Sîrbu din Petroşani.
Monika BACIU
