Virusul West Nile se găsește atât în regiunile tropicale cât și în cele temperate.
Acest virus se transmite în special prin înțepăturile țânțarilor infectați și poate cauza o boală neurologică fatală la oameni, deși 80% dintre persoanele infectate nu au niciun fel de simptome.
Prevenirea bolii WN depinde de programe de control al țânțarilor la nivel comunitar, de măsuri individuale de protecție și de screening-ul donatorilor de sânge și organe. Pacienții cu virusul WN nu trebuie să doneze sânge timp de 4 luni după boală.
Virusul West Nile are trei efecte diferite asupra oamenilor:
infecție asimptomatică;
sindrom de febră ușoară numit febră West Nile;
meningită sau encefalită West Nile.
Simptomele includ febră, dureri de cap, dureri musculare și articulare, vărsături, diaree sau erupții cutanate. În 15-20% dintre cazuri sunt raportate simptome similare unei gripe ușoare, în general caracterizate prin debut brusc cu febră, cefalee, mialgii, stare de rău, anorexie, grețuri și vărsături. O mică parte dintre pacienți poate prezenta fenomene eruptive cutanate: eritem maculopapular sau morbiliform care interesează gâtul, trunchiul, brațele sau membrele inferioare. Boala poate dura între 2-5 zile. În mai puțin de 1% dintre cazuri pot apărea simptome neurologice ca meningita, meningoencefalita sau mielita în general asociate cu febra. Pacienții care dezvoltă simptome neurologice sunt în general împărțiți în trei categorii: meningita West Nile (WNM), encefalita West Nile (WNE) și paralizia acută flască (WNP).
Vârsta înaintată este cel mai important factor de risc pentru formele severe de boală neurologică după infecție, riscul crește semnificativ în rândul persoanelor peste 50 de ani și în special persoanele cu boli cronice (cancer, diabet, hipertensiune, boala renală cronică), la care pot apărea și simptome precum rigiditate a gâtului, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane, oboseală cronică, slăbiciune musculară.
Recuperarea după boală este completă, mai rapidă la copii decât la adulți de cele mai multe ori însoțită de slăbiciune și mialgii pe termen lung (aproximativ 1 an de la debutul simptomelor). Secțele permanente nu au fost descrise.
Comparativ cu adulții, copiii infectați cu virusul West Nile au durata spitalizării mai scurtă, mai puține simptome neurologice și o mai bună revenire după boală, iar mortalitatea este mai mică.
Nu există vaccinuri pentru prevenirea bolii cu virusul West Nile la oameni sau medicamente pentru tratarea acesteia. Din fericire, majoritatea persoanelor infectate cu virusul West Nile sunt asimptomatice. Aproximativ 1 din 5 persoane infectate dezvoltă febră și alte simptome. Aproximativ 1 din 150 de persoane infectate dezvoltă o boală gravă, uneori fatală.
Datorită condițiilor meteorologice care favorizează apariția și dezvoltarea țânțarilor, facem cunoscute câteva recomandări privind prevenirea infecției cu virusul West Nile:
evitați expunerea la țânțari: purtați haine cu mâneci lungi și pantaloni lungi;
montați plase la ferestrele locuințelor pentru a împiedica pătrunderea insectelor în casă;
limitați deplasările în zone cu multă vegetație și umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.); dacă mergeți în astfel de zone, folosiți substanțe repelente de țânțari;
eliminați bălțile de apă din jurul gospodăriilor;
îndepărtați recipientele/obiectele care favorizează acumularea apei și a gunoiului menajer (găleți, lighene, vase cu apă).
Direcția de Sănătate Publică a județului Hunedoara a transmis tuturor primăriilor de pe teritoriul județului măsurile pe care trebuie să le adopte pentru a împiedica dezvoltarea țânțarilor, vectori ce pot transmite infecția cu virus West Nile:
acțiuni de dezinsecție;
amenajarea zonelor limitrofe bogate în vegetație;
asanarea suprafețelor acoperite de luciu de apă;
salubrizarea teritoriului;
intensificarea ritmului de ridicare a deșeurilor menajere.
FOTO: ZEE5.COM
