O nouă eră a transparenței începe în sistemul public de sănătate din România. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a pus la dispoziția publicului o aplicație inovatoare care oferă, în premieră, o imagine de ansamblu clară și detaliată asupra eficienței și modului de funcționare a rețelei spitalicești naționale.
Până de curând, indicatorii esențiali privind activitatea spitalelor – de la numărul de pacienți tratați și durata medie a internării, până la gradul de utilizare a paturilor și distribuția resurselor financiare – erau dispersați în surse multiple și greu de accesat. Noua platformă, realizată pe baza datelor CNAS cu sprijinul ec. dr. Cosette Chichirău, corelează aceste informații și le transformă în argumente solide pentru viitoarele reforme din sănătate.
Realitatea din cifre: Paturi goale în provincie, supraaglomerare la urgențe
Datele extrase din aplicație scot la iveală dezechilibre majore în distribuția resurselor la nivel național. Deși România nu duce lipsă de paturi spitalicești, repartizarea lor nu mai corespunde realităților demografice și epidemiologice actuale.
- Gradul mediu de ocupare a paturilor pentru pacienții acuți este de doar 63%. Practic, unul din trei paturi contractate rămâne neutilizat.
- Peste 140 de spitale din țară înregistrează un grad de ocupare sub 60%, iar în 63 de unități medicale acest indicator scade sub 50%.
- În tot acest timp, marile spitale de urgență din țară se confruntă constant cu fenomenul de supraaglomerare.
O altă vulnerabilitate majoră identificată vizează structura cheltuielilor. În jumătate dintre spitalele românești, costurile de personal depășesc 79% din veniturile obținute de la casele de asigurări de sănătate, iar în zeci de unități acest procent trece de 90%. Această realitate semnalează necesitatea urgentă de a adapta finanțarea și organizarea rețelei spitalicești, astfel încât unitățile medicale să beneficieze de fonduri suficiente pentru medicamente, materiale sanitare și investiții moderne.
Digitalizarea serviciilor medicale, susținută ferm în teritoriu
Pe lângă analiza macroeconomica a spitalelor, CNAS face pași importanți și în relația directă cu cetățenii prin lansarea platformei „e-Sănătatea Mea”. Acest instrument va permite pacienților un acces simplificat la propriul istoric medical, la serviciile decontate și, în viitor, la un sistem național de programări.
Implementarea acestor măsuri de digitalizare beneficiază de un sprijin puternic la nivel local. Adrian Nicolae David, președintele CJAS Hunedoara, subliniază importanța strategică a acestui demers.
„Digitalizarea serviciilor medicale a fost una dintre direcțiile asumate de conducerea CNAS. Lansarea platformei e-Sănătatea Mea arată că acest obiectiv începe să prindă contur. Aplicația este deja disponibilă, iar funcționalitățile vor fi implementate etapizat, astfel încât pacienții să beneficieze de acces mai simplu la informațiile medicale, la serviciile decontate și, în timp, la o platformă națională de programări. Este un pas important spre un sistem de sănătate mai transparent, mai eficient și mai apropiat de oameni. La Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara vom sprijini implementarea acestui proiect și îi încurajăm pe asigurați să îl descopere și să îl utilizeze pe măsură ce noi funcționalități devin disponibile”, a scris Adrian David, președintele CJAS Hunedoara, pe pagina sa de Facebook.
Decizii bazate pe dovezi, nu pe percepții
Inițiativa deschiderii acestor date către public – pacienți, jurnaliști, medici și manageri de spitale – urmărește crearea unei culturi administrative bazate pe dovezi. Conducerea CNAS a subliniat că eficiența nu poate fi măsurată în absența datelor concrete, iar un sistem de sănătate înțeles corect de către comunitate este un sistem care poate fi îmbunătățit prin decizii corecte, orientate strict către nevoile reale ale pacienților.
