Staţiunea montană Parâng între a fi sau a nu fi. Cândva staţiunea montană Parâng a găzduit competiţii de talie naţională, însă în ultimii ani zona şi-a pierdut din strălucire. Acum, se încearcă revitalizarea zonei, iar odată cu înfiinţarea centrului de informare turistică au început să apară şi turiştii.
“Informatiile solicitate sunt de doua feluri. Informatii de orientare pentru ca au fost cazuri in care au venit sa ne intrebe cum sa ajunga in Parang, daca sunt mijloace de transport in comun. Au fost informatii acum in sezon in special pentru partea de schi, asta fiind activitatea de baza acum in Parang pe perioada de iarna. Au mai intrebat de pretul telescaunului, orarul telescaunului, posibilitatea de achizitionare de abonamente la cele doua telescaune, starea partilor, stratul de zapada. Am mai primit cateva solicitari pentru cateva spatii de cazare”, a declarat Adrian Mraz, directorul Centrului Naţional de Informare Turistică Petroşani.
Turiştii au avut şi reclamaţii. Însă acestea nu îşi pot găsi rezolvare din partea municipalităţii de la Petroşani.
“Am primit reclamatii dupa ce am realizat un lucru bun din motive obiective. Este vorba despre camerele web pe care am reusit sa le punem pe site-ul CNIPP-ului, dar din cauza intrari in insolventa a Jurnalul National.Ro care gazduia acele camere, cele din Parang nu mai sunt functionale”, a mai spus sursa citată.
În ultima vreme la Petroşani poposesc şi turişti din străinătate care sunt interesaţi de staţiunea montană care spre deosebire de celelalte staţiuni din ţară le oferă condiţii optime pentru practicarea sporturilor de iarnă, dar şi linişte.
“Din strainatate am avut tot un roman in vizita care a venit sa solicite niste informatii si se bucurase ca a aparut si in Petrosani o astfel de structura. A proMis ca va mai aduce niste turisti englezi”, a mai subliniat Mraz.
Colaborare cu proprietarii de cabane
Colaborarea dintre municipalitate şi cabanieri este încă într-o fază incipientă. Dacă în urmă cu ceva timp, primarul municipiului Petroşani Tiberiu Iacob Ridzi i-a chemat la consultări pe cabanieri şi nu a răspuns niciunul, acum aceast parteneriat a ajuns unde la o linie de mijloc.
“Cu cabanierii din Parang colaborarea este deocamdata undeva la mijloc. Cativa dintre ei ne-au adus niste pliante, la altii am mai fost in vizita. In principal cabanierii din Parang au clientela lor fidela pentru ca in sezonul de iarna au avut majoritatea spatilor ocupate mai ales de sarbatori. Speram sa mai lucram si sa dezvoltam relatia cu cabanieriipentru ca suntem interesati sa ne sprijinim unii pe altii”, a mai spus directorul CNITP.
Este nevoie de implicare pentru ca Parângul să redevină ce a fost odinioară. Dar încet, cu răbdare şi pasiune staţiunea montană îşi poate recâştiga faima.
“Noi promovam cu conditia sa avem ce promova. Acest lucru spune tot. Cat timp am avut evenimente am facut promovare pe site, au facut afise, am postat pe Facebook, am invitat toate ONG-urile din zona care au profil legat de activitate turistica. Actiunea a avut succes si multa lume a fost surprinsa ca si in Parang se poate face asa ceva. Cu ajutorul oamenilor se va porni si aici”, mai subliniază Mraz.
Atractiv doar iarna?
Investitorii se plâng de faptul că doar în timpul iernii au turişti. Zăpada este principalul atuu al staţiunilor montane, aici existând posibilitatea de a f i organizate diferite activităţi pentru iubitorii sporturilor de iarnă.
“Parangul ne ofera in special iarna cateva partii foarte bune in special iarna. Partia B care in trecutul destul de indepartat gazduia o etapa de cupa nationala de schi alpin. Avem Clubul Sportiv Scdolar care poate pregati tineretul din ziua de azi pentru sportul de performanta. Mai este o partie de sanie. Pentru iarna schiul este cam singura activitate, mai sunt traseele de creasta care in perioada de activitate si conditii meteo se poate face toata creasta. Vara drumetia montana este principala pentru ca nu vad pe cineva venind in Parang pentru altceva. S-ar putea dezvolta montaine-bike-ul si s-ar putea organiza niste evenimente la nivelul cotei 1800 in zona Casuta din Povesti, sunt drumurile aferente zonei de acces din Slima si partii. Au fost cateva etape acum cativa ani dar avem etapa de Petrosani Bike Chalenge care ajunge in zona vilei Parang, coboara pe B si apoi ajunge la Rusu si inapoi spre Petrosani peste deal”, mai spune Mraz.
Când ajungem la nivelul staţiunilor europene
Dezvoltarea staţiunii montane Parâng ar fi trebuit să însemne o modernizare totală şi realizarea unui domeniu schiabil major. Edilii s-au inspirat după modelul celor din Bansko, dar încă mai este cale lungă până a ajunge la nivelul staţiunii montane din Bulgaria.
„Domeniul este inceput si acesta vrea sa egaleze Bansko la nivelul Romaniei. Din pacate s-a stopat guvernamental. Proiectul este similar celui de la Bansko, sunt partii, teleschiuri, ar mai trebui telegondola pe doua tronsoane la care nu s-a facut nimic. Partiile exista sus, bazinul de apa a fost facut, am ramas in stadiul in care nu avem aceste mijloace de transport realizate”, mai spune Adrian Mraz.
Cândva staţiunea montană din Parâng a găzduit competiţii sportive de talie naţională, iar acum nici nu visăm ca aici să fie organizate întreceri de nivel internaţional. În momentul de faţă proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil Parâng este realizat în proporţie de 17%. Pentru ca planurile municipalităţii să devină realitate ar mai fi nevoie de aproape 40 de milioane de euro. Autorităţile locale de la Petroşani au început lucrările la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. Timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia să fie construit la Petroşani, în Parâng. În afara de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau să apară 17 piste noi, 2 telegondole, şapte telescaune, 30 de tunuri de zăpadă şi 7 maşini de bătut zăpada. Complexul trebuia să conţină şi două centre turistice, o cabană şi o instalaţie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Potrivit documentelor, Ministerului Dezvoltării, nivelul de cofinanţare a proiectelor derulate în comun de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi autorităţile publice locale este următorul, unităţile administrativ-teritoriale asigură până la 50%, dar nu mai puţin de 5%, din valoarea totală a contractelor de lucrări încheiate în conformitate cu legislaţia în vigoare, exceptând domeniul schiabil, unităţile administrativ-teritoriale asigură până la 50%, dar nu mai puţin de 5%, din valoarea contractului aferent realizării documentaţiei tehnico-economice, încheiat în conformitate cu legislaţia în vigoare, în cazul domeniului schiabil, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului finanţează procurarea instalaţiilor de transport pe cablu şi montajul acestora, în limita fondurilor disponibile.
Monika BACIU
