Divizarea Complexului Enrgetic Hunedoara nu mai este posibilă. Reprezentanţii Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Deva s-au aflat la Bucureşti unde au luat parte la discuţiile dintre reprezentanţii Ministerului Energiei şi administratorul special al CEH, Dan Agrişan. Energeticienii au avut mai multe solicitări printre care şi divizarea Complexului Energetic Hunedoara, lucru care nu se mai poate realiza în momentul de faţă având în vedere declanşarea procedurii de insolvenţă.
“Am cerut aplicarea ordonanţei 22 şi separarea activităţilor de minerit şi energie. Ni s-a raportat că în procedura de insolvenţă aceasta nu se mai poate aplica. Separarea se mai poate face doar dacă planul de reorganizare propus de administrator şi aprobat de adunarea generală a creditorilor va avea la bază planul ISPE, propus spre aprobare Comisiei Europene”, spun energeticienii de la Sindicatul Liber Independent Electrocentrale Deva
Cheltuieli reduse cu forţa de muncă
După ce trei ani s-a furat ca în codru şi CEH a ajuns la marginea falimentului, acum se caută reducerea cheltuielilor pe spatele angajaţilor direct productivi.
“S-a discutat despre situaţia CCM în procedura de insolvenţă, iar noi am precizat faptul că nu vom fi de acord cu suspendarea acestuia. În aceste condiţii administratorul special a solicitat propuneri din partea sindicatelor de reducere a cheltuielilor cu fondul de salarii. Deci acest atribut revine administraţie, am depus documente prin care noi am cerut acest lucru conducerii atunci când acesta a încercat reducerea cheltuielilor cu fondul de salarii prin trecerea personalului în regim de aşteptare şi chiar reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile. Cel mai uşor se poate reduce costul cu fondul de salarii prin scoaterea la pensie a tuturor celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare, fără diminuarea valorii punctului de pensie, atât din sectorul minier cât şi din cel energetic. Este ştiut faptul că datorită condiţiilor grele de muncă din mină majoritatea celor care lucrează în subteran în momentul în care îndeplinesc condiţiile de pensionare pleacă singuri din sistem. Cei care nu utilizează acest drept sunt cei de la suprafaţă dintre care unii au funcţii de conducere (chiar directori). O altă măsură ar fi analizarea de către administratorul special a modului de încadrare a unor categorii de persoane şi a modului de acordare a unor sporuri prevăzute în CCM (referire la sporul de pericol). Din câte am înţeles noi, în subteran este un deficit de personal, iar prin scoaterea la pensie a celor care îndeplinesc condiţiile s-ar putea completa cu tineri deficitul din subteran şi în acelaşi timp s-ar reduce o parte din cheltuieli şi ar putea creşte şi producţia de cărbune. Ste cunoscut faptul că la momentul actual cheltuielile cu salariile în sectorul minier reprezintă aproximativ 85% din costul cărbunelui, în timp ce în sectorul energetic aproximativ între 8-12%, în funcţie de calitatea de energie produsă, iar 75% din preţul MWh este costul cu combustibilul”, mai spun energeticienii de la Mintia.
Cărbunele din Valea Jiului scump şi insuficient
Minele, încă funcţionale, din Valea Jiului nu pot asigura nici măcar 5000 de tone de cărbune într-o zi, iar la asta se adaugă şi costurile de producţie extrem de mari. Sindicaliştii de la Mintia cer import de cărbune, însă nu există fonduri.
“S-a discutat problema aprovizionării cu cărbune şi asigurarea unui stoc minim necesar funcţionării termocentralelor. Pentru funcţionarea la Mintia, cu un grup, şi a grupului de la Paroşeni este necesară o cantitate de aproximativ 5000 de tone de cărbune. Datorită faptului că Divizia Minieră nu poate asigura în condiţiile actuale această cantitate am solicitat achiziţionarea diferenţei necesare de pe piaţă pentru a funcţiona în condiţii de eficienţă. Singurul produs generator de venituri la nivelul CEH este energia electrică şi termică vândută şi datorită costurilor ridicate cu cărbunele (între 107-130 lei/Gcal) preţul de cost al MWh nu este competititiv. Am prezentat administratorului special un calcul aferent lunii decembrie când datorită cantităţii insuficiente de la Mintia s-a funcţionat cu un singur cazan şi s-a produs o pierdere de 19 milioane de lei. Dacă diferenţa necesară s-ar fi achiziţionat de pe piaţă unde preţul Gcal este de circa 51 de lei şi s-ar fi funcţionat cu ambele cazane de la grupul 3 ar fi rezultat un profit de aproape 27 de milioane de lei. În concluzie, preţul de cost al cărbunelui propriu şi cantitatea insuficientă generează un cost mare pe MWh. De asemenea veniturile realizate din vânzarea de energie electrică şi termică şi serviciile de sistem în luna decembrie nu acoperă costurile pe combustibil”, mai spun reprezentanţii Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Deva.
Termoficarea este o altă problemă ridicată de administratorul special al CEH.
“Administratorul special a insistat pe problema termoficării. Poziţia noastră a fost că Mintia funcţionează în cogenerare de înaltă eficienţă şi nu se poate pune problema ca energia termică să devină principala sursă de venit la Mintia, deşi extinderea contorizărilor individuale duce la o bună încasare a banilor, ceea ce nu putem spune că se întâmplă la Paroşeni (în condiţiile în care ei pot funcţiona şi numai pe termoficare)”, au mai subliniat cei de la Mintia.
Dezastrul se poate întâmpla dacă planul de reorganizare nu este aprobat de creditori. Ieşirea din criză este văzută de minister prin două variante.
Prima variantă prevede aprobarea planului de reorganizare şi continuarea activităţii.
“Planul de reorganizare propus de debitor prin administratorul special este aprobat de comitetul creditorilor şi admis de judecătorul sindic, caz în care la aprobarea planului de reorganizare propus de administratorul special acţionarul poate interveni cu elemente care să ţină cont de anumite ţinte strategie, atât pentru siguranţa sistemului, cât şi pentru rezervarea unei protecţii sociale şi de mediu”, este una dintre soluţiile de redresare.
A doua variantă şi cea mai probabilă în momentul de faţă este intrarea în faliment a CEH.
“Planul de reoreganizare propus de debitor prin administratorul special nu este aprobat de comitetul creditorilor, ceea ce ar crea premisele deschiderii procedurii falimentului, caz în care Guvernul, prin instituţiile sale va monitoriza numai respectarea actelor normative specifice de reglementare în domeniul energetic şi al protecţiei mediului”, este varianta cu numărul 2.
Atfel spus, în cazul falimentului, angajaţii CEH pleacă acasă fără drept de apel, fără sume compensatorii, disponibilizări sau alte facilităţi.
Monika BACIU
