După 4 decenii, hidrocentrala de pe Râul Mare atinge capacitatea maximă. Centrala de pe Râul Mare va atinge capacitatea maximă la care a fost proiectată în urmă cu 40 de ani. Hidroelectrica derulează un program de umplere controlată a lacului Gura Apelor, care din 1986 până acum nu a fost umplut niciodată până la nivelul din proiect și care este aproape de final.
Potrivit informațiilor, compania va începe retehnologizarea celor două grupuri de câte 175 MW ale centralei Râul Mare care, la fel, au funcționat tot timpul cu restricții care nu au permis producția de energie electrică din proiect.
“Un proiect foarte dificil a fost centrala Râul Mare-Retezat. Discutăm despre un baraj care a funcționat cu restricții încă din anul 1990. Am început un proces de umplere controlată a acelui baraj sub monitorizare. Rezultatele sunt foarte bune, sperăm ca în acest an barajul să fie umplut la cota finală așa cum era el în proiectul inițial-menționez că niciodată nu a ajuns la această cotă. Odată ce lămurim această problemă, demarăm al doilea proiect foarte mare de retehnologizare, al centralei Râul Mare-Retezat. Am preferat să verificăm întâi toți parametrii inițiali de intrare, iar odată ce aceștia vor fi confirmați să intrăm într-o retehnologizare care va costa și ea 80 de milioane de euro, și care presupune că cele două grupuri, care acum funcționează cu restricții, undeva la 110 MW pe grup, față de 175, cât aveau inițial, să ajungă la puterea nominală odată ce s-au retehnologizat”, a declarat directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea, la o conferință organizată de Focus Energetic.
Centrala Râul Mare-Retezat este a doua mare centrală hidro de pe râurile interioare din România, după cea de la Lotru, (două grupuri de câte 175 MW fiecare) dar nu a funcționat niciodată la capacitatea să maximă din 1986, de când a fost pusă în exploatare. A fost un proiect cu o valoare de un sfert de miliard de dolari însă barajul nu a putut fi niciodată umplut până la cota sa normală, de 1.072 metri NNR (nivel normal de retenție) și nici acum nu este recepționat la această cotă. Turbinele de 175 MW au fost fabricate la UCM Reșița și sunt cele mai mari hidroagregate produse în România.
De câțiva ani,după câteva lucrări la amenajarea hidroenergeică, Hidroelectrica a demarat un proces de umplere controlată sub supraveghere a lacului. A plecat de la 1.030 metri mdMN (metri deasupra nivelului mării) în anul 2013 și în septembrie va ajunge la nivelul de 1.068 metri, urmând ca apoi să se reia umplerea controlată până la cota normală din proiect, 1.072 de metri. Procesul de umplere controlată de până acum a decurs normal, și toți parametri de funcționare ai barajului se comportă normal. După ce se va ajunge la cota de 1.072 de metri și se constată că totul funcționează normal, Hidroelectrica va demara lictația pentru retehnologizarea turbinelor și generatoarelor astfel încât hidrocentrala să poate funcționa la capacitatea la care a fost proiectată.
Amenajarea Hidroenergetică Raul Mare Retezat cuprinde barajul Gura Apelor şi hidrocentralele Retezat şi Clopotiva, cu o putere instalată de 349 MW şi o energie medie multianuala de 629,50 GWh.
AHE Raul Mare Retezat exploatează potenţialul hidroenergetic al unui bazin hidrografic de 300 kmp, întins pe versanţii nordici ai Munţilor Retezat şi care funcţionează ca un veritabil castel de ape.
Amenajarea Raului Mare influenţează pozitiv folosinţele din aval, în special alimentările cu apă potabilă. De asemenea, regularizează debitele naturale în acumularea Gura Apelor, contribuind la atenuarea viiturilor.
Amenajarea hidroenergetică Raul Mare Retezat cuprinde următoarele obiective hidroenergetice:
Acumularea superanuala Gura Apelor, realizată de barajul şi lacul de acumulare Gura Apelor, este amplasată la confluenta râurilor Lapusnicul Mare, Lapusnicul Mic şi Raul Şes, la 45 km de oraşul Haţeg, în locul numit Gură Apelor. Acumularea apei se realizează în două moduri: direct, prin cei trei afluenţi principali şi indirect, prin intermediul unei galerii subterane (aducţiunea secundară) ce dirijează apa din captările secundare spre lac.
Barajul Gura Apelor este un baraj din anrocamente cu nucleu central de argila, cu înălţimea de 168 m. Barajul are o lungime la coronament de 450 m şi o lăţime la baza de 556 m. La nivelul normal de retenţie, lacul de acumulare Gura Apelor are o suprafaţă de 390 ha şi un volum total de 210 milioane mc, asigurat prin captarea debitelor Raului Mare şi a debitelor cursurilor de apă captate prin intermediul aducţiunii secundare şi aducţiunii principale Retezat. Execuţia barajului Gura Apelor a început în 1976 iar cota finală a umpluturilor (1078,50 mdM) a fost atinsă în anul 1998.
“Nivelul minim de exploatare este fixat prin proiect la cota 974,50 mdM, cota sub care volumul mort este de circa 10 milioane. Între nivelul minim şi NNR, volumul util al lacului este de 200 milioane mc, volum care reprezintă 47% din stocul mediu anual al debitelor captate. Acest coeficient arata că acumularea Gura Apelor este o acumulare supraanuala incompletă. La nivelul normal de retenţie, suprafaţa lacului, conform datelor din proiect, este de 390 ha iar la nivelul minim de exploatare suprafaţa lacului este de 60 ha. Centrul de greutate al lacului se găseşte la cota 1040 mdM iar suprafaţa acestuia la aceasta cota este de 260 ha. Barajul este echipat cu două goliri de fund, una situată la cota 951 mdM şi o a doua de semifund cu axă la cota 1025 mdM. Evacuarea apelor mari se face printr-un deversor cu creasta deversanta la NNR”, arată Hidroelectrica.
