“Plecăm cu cele mai bune gânduri şi cele mai mari speranţe. Dacă nu, rambursăm suma şi mergem mai departe”. Este declaraţia directorului general al CEH, Emil Floruţ care a plecat la Bruxelles să prezinte planul de restructurare întocmit de ISPE pentru societatea pe care o conduce. Au trecut cele şase luni de la acordarea ajutorului de stat, iar acum administraţia Complexului Energetic Hunedoara trebuie să prezinte planul de restructurare în faţa Comisie Europene care are două variante, fie de al aproba şi atunci termenul de rambursare poate fi prelungit până la doi ani, fie să îl respingă, iar atunci societatea trebuie să îşi întocmească formele pentru a intra în lichidare voluntară.
“Am plecat cu cele mai bune gânduri şi cele mai mari speranţe. Dacă nu ne avizează favorabil rambursăm suma şi mergem mai departe. Avem lichidităţi şi lucrăm la asigurarea lor”, a declarat Emil Floruţ, directorul general al CEH.
Planul de restructurare întocmit de ISPE nu este pe placul sindicaliştilor.
“Plaul vorbeşte de o divizare în trei părţi, termocentrala Paroşeni, Mintia şi minele care în cel puţin 10 ani trebuie să intre pe un program de închidere. Noi nu suntem de acord cu acest lucru. Planul prevede că termocentralele trebuie să funcţioneze cu cărbune subvenţionat până în anul 2024, iar după să asigure serviciile tehnologice de sistem şi apa caldă. O solicitare de prelungire a termenului de închidere a minelor pe o perioadă de 10 ani nu se încadrează în niciunul din regulamentele Uniunii Europene, nu are nici suport legislativ şi nici economic”, a declarat Petre Nica, preşedintele Sindicatului Muntele.
De cealaltă parte, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara susţine că are mai multe planuri de rezervă în cazul în care Comisia Europeană nu avizezaă favorabil planul de restructurare.
“Eu ca manager am un plan B, C şi D”, a mai spus Floruţ, fără însă a preciza ce conţin planurile de rezervă.
Sindicaliştii susţin că soluţia viabilă pentru CEH ar fi mixul energetic.
“Strategia energetică a României trebuie să fie definitivată prin crearea a trei entităţi profitabile pe producerea energieie electrice şi termice şi mixul energetic. a ne lăsa să concurcăm cu energia produsă de hidro, eoliene sau panouri solare este o crimă împotriva interesului naţional. Mixul energetic ar putea asigura producerea energiei electrice la un preţ echilibrat”, a mai subliniat Nica.
În luna mai a acestui an Guvernul a aprobat acordarea unui împrumut în valoare de 40 de milioane de lei, pe care CEH i-a primit pentru a rambursa un ajutor de stat ilegal de care ar fi beneficiat termocentralele în perioada 2009-2011. Ajutorul de stat considerat ilegal de către Comisia Europeană a fost acordat începând cu anul 2008 societăților Electrocentrale Deva și Termoelectrica. Ajutorul a constat în aceea că producătorul de energie controlat de stat Hidroelectrica a acceptat să cumpere de la Electrocentrale Deva și Termoelectrica energie electrică la prețuri cu 40%-60% mai mari decât prețul mediu al pieței de la acel moment. Contractele bilaterale în baza cărora Hidroelectrica a efectuat aceste achiziții de energie electrică au fost semnate în 2008 și 2009, pe perioade de 10 ani. Contractele au fost reclamate la Comisia Europeană în 2011 de către Fondul Proprietatea, acționar minoritar la Hidroelectrica, cu 20% din acțiuni, dar grav este că statul roman nici măcar nu a încercat să se apere în faţa forului european. În consecinţă, în data de 20 aprilie 2015, Comisia Europeană a dispus recuperarea ajutorului de stat de către statul român, considerând că acest ajutor de stat a fost acordat illegal, iar banii au fost puşi tot în cârca celor de la CEH, care deja abia îşi mai trăgea sufletul. Practic, Complexul Energetic Hunedoara a fost declarat succesor în drepturi şi obligaţii al societăţii Electrocentrale Deva şi al societăţii P.E.E.T. Termoelectrica S.A. şi pusă la plată.
Pentru Complexul Energetic Hunedoara s-a început şi executarea silită de către statul român pentru neplata datoriilor la bugetul de stat.
Monika BACIU
