Parlamentul României, incapabil până după alegerile de anul viitor să ia decizii pentru ţară. În timp ce toate ţările care au minerit caută soluţii pentru a dezvolta această industrie şi fac cercetări pentru a combate poluarea, în România, factorii de decizie de la nivel înalt nu sunt capabili să ia o decizie. Aceasta este părerea europarlamentarului hunedorean Iuliu Winkler care se află în centrul evenimentelor europene. Au trecut 25 de la Revoluţia din aniul 1989, iar România nu are o strategie energetică pe care să se muleze pentru a construi. Astfel, în timp ce europenii vorbesc de dezvoltare în minerit, în România e mai uşor să punem lacătul, iar cel mai elocvent exemplu pentru Valea Jiului este cel al mineritului. Indiferent că este viabil sau neviabil, guvernanţii au decis că e mult mai uşor să închidă decât să lupte pentru menţinerea acestui sector de activitate.
“Se pot face lucruri importante pentru judeţul Hunedoara în Parlamentul European pentru că sunt o serie întreagă de provocări la care România nu a răspuns. Spre exemplu, strategia energetică a României, nu avem o asemenea strategie. Dezbaterea în Parlamentul European acum este destul de arzătoare pentru că se vorbeşte de o politică comună a Uniunii Europene, iar în acest context spre exemplu energiile clasice au o serie de duşmani în UE. Sunt voci care spun că trebuie să trecem pe energie verde, ceea ce nu este potrivit. Eficienţa energetică, trebuie să vedem cu ce bani finanţăm anumite programe pentru că eficienţa energetică este un obiectiv foarte important şi el se poate obţine cu cetralee termice pe cărbune. Am fost la o sesiune de lucru în Polonia unde există foarte avansate tehnologii şi cercetare avansată pentru obţinerea de tehnologii nepoluante pe bază de cărbune”, a declarat europarlamentarul Iuliu Winkler, la Petroşani.
Mineritul trebuie subvenţionat şi va fi subvenţionat după anul 2018, dar nu pentru închidere ci pentru funcţionarea pe viitor. Acestea sunt semnalele trimise de Comisia Europeană ţărilor care au încă această industrie. Polonia şi Spania deja au întocmit documentaţiile, iar în România, pentru politicul de la Guvernare etse mult mai importantă trecerea peste anii electorali.
“Vorbim despre închidere şi acum câţiva ani a fost o decizie justificată de a închide parţial acele mine care nu puteau să devină performante în Valea Jiului. Astăzi trebuie vorbit nu numai de mine, nu numai de continuarea subvenţionării şi va ajunge din nou pe tapet această chestiune, continuarea subvenţionării mineritului şi extracţia cărbunelui în întreaga Uniune Europeană, deocamdată avem situaţia sigură până în 2018 apoi va trebui să punem din nou pe tapet şi deja au început discuţiile, ştim că avem parteneri în Spania, Polonia care vor susţine acest obiectiv. Ce lipseşte în Valea Jiului este vorba de o influenţă în cercurile din Bucureşti care decid. După 20 de ani nu avem o strategie energetică în România, dar atunci când o vom avea vom avea o bază pentru că anul trecut a fost lansată în dezbatere publică, din punctul meu este o variantă bună, dar dacă vorbim de o strategie pe care nu doar un Guvern o adoptă ci şi Parlamentul o dezbate şi o adoptă atunci realist este să vorbim de perioada de după alegerile de anul viitor, pentru că acest parlament în acest moment este un Parlament incapabil de a adopta orice act care să fie în favoarea industriei şi economiei româneşti”, a mai spus europarlamentarul.
Strategia energetică a României trebuia să fie finalizată de mai bine de un an, iar reprezentanţii ministerului spun că acum lucrează la cel de-al patrulea caiet de sarcini pentru licitaţie, în condiţiile în care ţări precum Polonia şi-au stabilit de mult priorităţile, iar la Bruxelles negocierile lor sunt constante şi coerente.
Şi reprezentanţii Ministerului Energiei susţin că în România nu există o coerenţă în acest domeniu.
“Polonia are o viziune, şi-a făcut studiile, şi-a făcut strategii, atunci când merge la Bruxelles are coerenţă, iar ce se întâmplă acasă la ei de asemenea are coerenţă. Au interese strategice. Eu nu văd în România interese strategice. Tot vorbim de proiecte strategice, din acest punct de vedere vă rog să mă credeţi că am nişte dezamăgiri profunde. Am fost şi la parlament şi am văzut cum se pune problema şi acolo în comisii. Nu există nici acolo o viziune şi nu poţi să te duci la Bruxelles să susţii ce?”, a declarat Elena Popescu, director în Ministerul Energiei, potrivit Radio-România Actualităţi.
Din anul 2007, când a fost aprobată, prin HG 1069/2007, Strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020, nu s-a mai pus la punct nicio alta.
Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu susţine că actuala conducere a departamentului ar fi trebuit să lucreze cu fosta echipă ce elabora strategia energetică a ţării, acesta susţinând că în România nu există vreo firmă specializată în acest sens.
“Nici o firma din Romania nu poate propune o echipa de proiect superioara celei care lucra si care a fost publicata odata cu documentul privind starea sectorului. Erau acolo sefi de firme de consultanta, sefi de banci, oameni cu mare experienta in energie si nevirusati de diverse interese, reprezentanti ai mediului academic, etc. Trebuia continuat cu acea echipa la care se mai adauga profesorul Kapros, seful echipei care detine modelul Primes utilizat de Comisia Europeana in studiile sale de impact. Acesta isi daduse, de altfel, acordul”, spune fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu.
Fostul ministru este de părere că anul acesta nu va fi elaborată strategia energetică a ţării.
“Daca se mergea pe aceasta abordare, strategia ar fi fost gata pentru dezbatere publica la inceputul lui aprilie ac. Sunt convins ca nu vom avea strategia revizuita anul acesta. Anul urmator este unul electoral, cu doua randuri de alegeri. Va fi greu de obtinut un consens”, mai susţine Nicolescu.
În elaborarea strategiei energetice ar trebui să se ţină cont şi de normativele europene.
Monika BACIU
