Ploile toreniale din luna iunie au afectat și stațiunea montană Parâng. Aici au fost spălate mai multe pârtii, iar pagubele au fost evaluate la peste 30 de mii de lei. Pârtia B din Parâng a fost spălată de ape, iar acum edilii așteaptă bani pentru a remedia pagubele.
“Am facut o situatie a partilor spalate, am cerut bani pe care ii vom primi si atunci le vom remedia”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroșani.
Proiectul de dezvolare al domeniului schiabil din Parâng este realizat în proporţie de 20%.
Proiectul de dezvolare al domeniului schiabil din Parâng este realizat în proporţie de 20%.
“Proiectul din Parâng este realizat aproximativ în proporție de 20%. Din punctul nostru de vedere ar mai trebui în jur de maxim 7 milioane de euro ca să putem să viabilizăm partea de Slima cu TS3 și TS4. Telegondola este în plan. Noi nu am făcut întâi instalațiile și apoi infrastructura de schi. Prima dată am dorit să facem infrastructura de schi și după aceea instalațiile de transport, pentru că degeaba ai instalațiile de transport și duci oamenii nicăieri. După ce TS4 va fi realizat și toată partea de Slima cred că în maxim 3 ani se va putea vorbi și de telegondolă”, a declarat, în urmă cu câteva săptămâni, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroșani.
Ar mai fi nevoie de sume impresionante pentru finalizarea proiectelor de devoltare a celor trei staţiuni montane din Valea Jiului, iar cei de la Autoritatea Naţională pentru Turism spun că se fac demersuri necesare în acest sens.
Aproape 40 de milioane de euro. Atâta ar mai trebuie pentru ca proiectele administraţiei locale de la Petroşani să devină realitate în ceea ce priveşte dezvoltarea staţiunii montane Parâng. Autorităţile locale de la Petroşani au început lucrările la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. Timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia să fie construit la Petroşani, în Parâng. În afara de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau să apară 17 piste noi, 2 telegondole, şapte telescaune, 30 de tunuri de zăpadă şi 7 maşini de bătut zăpada. Complexul trebuia să conţină şi două centre turistice, o cabană şi o instalaţie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Potrivit documentelor, Ministerului Dezvoltării, nivelul de cofinanţare a proiectelor derulate în comun de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi autorităţile publice locale este următorul, unităţile administrativ-teritoriale asigură până la 50%, dar nu mai puţin de 5%, din valoarea totală a contractelor de lucrări încheiate în conformitate cu legislaţia în vigoare, exceptând domeniul schiabil, unităţile administrativ-teritoriale asigură până la 50%, dar nu mai puţin de 5%, din valoarea contractului aferent realizării documentaţiei tehnico-economice, încheiat în conformitate cu legislaţia în vigoare, în cazul domeniului schiabil, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului finanţează procurarea instalaţiilor de transport pe cablu şi montajul acestora, în limita fondurilor disponibile.
Monika BACIU
foto
