.Index Actualitate

Procese de zeci de ani pentru un cazan cu aburi inventat în anii ’80

cazanComplexul Energetic Hunedoara ar trebui să plătească drepturi de autor. Societatea energetică hunedoreană a fost acţionată în instanţă pentru plata unor drepturi de autor.

Manga Marcel Ioan, inginer şef în cadrul Electrocentrale Deva dau şi încă alte două persoane, respectiv Ioan Jula şi un moştenitor al lui Nicolae David vor să oblige Complexul la plata unor drepturi băneşti.

 

“Dosarul are ca obiect drept de autor şi drepturi conexe – fond, iar până la data prezentei nu a fost fixat termen de judecată în cauză. S.CEH – SA are calitatea de pârât.  Acţiunea care formează obiectul priveşte constatarea calităţii reclamanţilor de coautori ai unei realizări tehnice noi şi obligarea S.CEH – SA la achitarea unor drepturi băneşti acestora”,  se arată într-un răspuns oferit de către Complexul Energetic Hunedoara.

 

Ani întregi de procese

 

Cei trei s-au judecat cu Electrocantrale Paroşeni şi OSIM pentru recunoaşterea calităţii de inventator. În anul 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul formulat de Electrocentrale Paroşeni.

 

Procesele în care cei trei s-au judecat cu angajatorul au durat ani de zile. În anul 2005 a început primul termen şi abia după şapte ani s-a dat o sentinţă definitivă şi irevocabilă.

 

“Prin acţiunea înregistrată la data de 3 ianuarie 2005 pe rolul Tribunalului Bucureşti, reclamanţii M.M.E., D.N. şi J.I. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii O.S.I.M. şi SC E.D. SA, să se recunoască calitatea reclamanţilor de inventatori la invenţia „cazan de abur”, brevetată cu nr. DD/2002, includerea reclamanţilor în această calitate, alături de ceilalţi inventatori, în brevetul de invenţie, modificarea în mod corespunzător a brevetului de invenţie şi obligarea pârâtei SC E.D. SA să achite reclamanţilor drepturile băneşti cuvenite. Prin sentinţa civilă nr. 1311 din 11 noiembrie 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a admis acţiunea şi în consecinţă, a constatat că reclamanţii au calitatea de inventatori pentru invenţia „cazan de abur”; nr. DD/2002, alături de ceilalţi inventatori menţionaţi în brevet. Totodată, s-a dispus includerea reclamanţilor, de către O.S.I.M., în calitate de autori ai invenţiei, alături de ceilalţi inventatori, prin modificarea în mod corespunzător a brevetului la rubrica „inventatori”; A dispus obligarea pârâtei SC E.D. SA la plata către reclamanţi a drepturilor băneşti cuvenite pentru aplicarea invenţiei, începând cu data de 29 martie 2000 până în prezent, după cum urmează: suma de 302.654,72 RON către reclamantul M.M.E., suma de 251.545,60 RON către reclamantul D.N. şi suma de 199.403,15 RON către reclamantul J.l. În considerentele sentinţei s-a reţinut că pârâta a contestat calitatea de inventatori a reclamanţilor, admiţând, prin înscrisurile depuse şi prin răspunsurile la interogatoriu propus de reclamanţi, că a desfăşurat începând cu anul 1995 o serie de experimente pentru a spori eficienţa funcţionării şi exploatării morilor şi arzătoarelor şi că a operat modificări pe care le-a testat în perioada următoare, sub coordonarea unei echipe de specialişti din cadrul societăţii, echipă din care reclamanţii nu au făcut parte, rezultând invenţia „cazan de abur”; pentru brevetarea căreia s-a depus cerere la O.S.I.M. la 23 martie 2000 şi ulterior s-a eliberat brevetul în 2002”,  se arată în motivarea Curţii Supreme.

 

 

Angajatorul, nemulţumit de sentinţă a declarat apel, astfel doi ani mai târziu, Curtea de Apel Bucureşti. secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală “a respins excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, invocată de apelantă şi a respins apelul acesteia, ca nefondat.

 

La data de 11 mai 2012, Înalta Curte a dispus repunerea cauzei pe rol, ca urmare a constatării că litigiul menţionat a fost soluţionat irevocabil, astfel încât motivul suspendării nu mai subzistă. Intimaţii au susţinut că hotărârea pronunţată în celălalt dosar nu este publicată de către O.S.I.M., astfel că, până la soluţionarea contestaţiei în anulare brevetul funcţionează.

Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs astfel cum au fost restrânse şi prin raportare la situaţia juridică generată de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de anulare a brevetului corespunzător invenţiei asupra căreia reclamanţii au pretins drepturi în prezenta cauză, Înalta Curte reţine următoarele:

 

“Prin acţiunea formulată, reclamanţii au solicitat să li se recunoască calitatea de inventatori la invenţia „cazan de abur”, brevetată cu nr. DD/2002, să fie incluşi în această calitate, alături de ceilalţi inventatori, în brevetul de invenţie, prin modificarea în mod corespunzător a acestuia şi să fie obligată SC E.D. SA să achite reclamanţilor drepturile băneşti cuvenite în calitate de inventatori.

Ulterior promovării acţiunii, pe rolul Tribunalului Bucureşti s-a înregistrat acţiunea formulată de reclamantul B.F. în contradictoriu cu SC E.D. SA, având ca obiect anularea brevetului de invenţie. Reclamanţii din prezenta cauză, M.M.E., D.N. şi J.I. au formulat în acel dosar cerere de intervenţie în interes propriu, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată. Prin sentinţa civilă nr. 115 din 2 februarie 2010 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, definitivă prin decizia nr. 260 A din 16 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, şi irevocabilă prin decizia nr. 1295 din 24 februarie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, s-a admis acţiunea formulată de reclamantul B.F., s-a dispus anularea brevetului de invenţie nr. DD/2002 pentru neîndeplinirea condiţiei de brevetabilitate privind noutatea şi s-a respins cererea de intervenţie formulată de intervenienţii M.M.E., D.N. şi J.I. Ca urmare a anulării brevetului de invenţie cu privire la care reclamanţii din prezenta cauză au formulat pretenţiile, în contradictoriu cu SC E.D. SA, titulara brevetului anulat, acţiunea acestora devine lipsită de temei|, se mai arată în acelaşi document al ÎCCJ.

 

Potrivit Curţii Supreme, reclamanţii nu au putut pretinde angajatorului recunoşaterea drepturilor de autor având în vedere faptul că acele cercetări sunt publice încă din anii 1980.

 

“Anularea brevetului s-a impus ca urmare a constatării că lucrarea de doctorat a reclamantului B.F. reprezintă o anterioritate distrugătoare de noutate a brevetului, această lucrare fiind certă (materialul a fost tipărit, difuzat sub formă de rezumat în 1983 specialiştilor din domeniul electroenergetic şi a fost susţinut public la 6 februarie 1984), anterioritatea este suficientă şi a fost apreciată de experţi raportându-se la persoane de specialitate capabile să înţeleagă invenţia şi să o realizeze. În aceste condiţii, reclamanţii nu mai pot pretinde în contradictoriu cu SC E.D. SA recunoaşterea dreptului de inventator, modificarea brevetului în acest sens şi acordarea drepturilor băneşti pretins cuvenite în această calitate, deoarece pârâta nu mai este titulara unui brevet valabil, iar soluţia tehnică ce s-a dorit a fi protejată prin brevet nu aparţine persoanelor menţionate ca inventatori în brevet, cu atât mai puţin reclamanţilor din prezenta cauză, ci intervenientului B.F., al cărui drept a fost stabilit prin hotărârea judecătorească irevocabilă anterior menţionată, pronunţată inclusiv în contradictoriu cu M.M.E., D.N. şi J.I., care au avut în acel proces calitatea de intervenienţi în interes propriu.

Susţinerea acestora, în sensul că hotărârea nu este publicată de către O.S.I.M. şi că, până la soluţionarea contestaţiei în anulare, brevetul funcţionează, nu poate fi primită, deoarece, indiferent de publicarea acesteia, hotărârea produce efecte între părţile litigante (publicarea având doar scop de opozabilitate faţă de terţi), iar exercitarea căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare nu înlătură puterea de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti contestate.Înalta Curte va admite recursul şi cererea de intervenţie accesorie, va modifica decizia recurată, va admite apelul pârâtei, va schimba în tot sentinţa primei instanţe şi va respinge acţiunea reclamanţilor, ca neîntemeiată”,  se mai arată în motivare.

 

Monika BACIU

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.