.Index Actualitate

Riscul de faliment amână numirea unui management profesionist la CEH

Riscul de faliment amână numirea unui management profesionist la CEH. Riscul de faliment cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara amână numirea unui management profesionist la nivelul societății. De altfel, singurul care a fost numit în baza ordonanței corporatiste a fost Emil Floruț, cel care a ocupat pentru câteva luni funcția de director general, fiind mai apoi revocat de Consiliul de Administrație. Oficialii Ministerului Energiei menționează că societatea nu are management profesionist din cauza riscului de faliment.

“Având în vedere riscul de insolvență/faliment cu care se confruntă CEH, nu a fost declanșată procedura de recrutare și selectare a membrilor Consiliului de Administrație ai Societății Complexul Energetic Hunedoara SA”, arată un document al Ministerului Energiei.

Toți membrii Consiliului de Administrație al CEH au carnet de partid. De la înființare și până în prezent, nouă directori au condus Complexul Energetic Hunedoara, cu mențiunea că Viorel Stancu a ocupat de trei ori această funcție. Un singur director a fost numit în baza ordonanței corporatiste, acesta fiind Emil Floruț. Numai că nu a rezistat prea mult pe funcție, fiind înlăturat de Consiliul de Administrație. Ceilalți directori au fost numiți în baza unor înțelegeri politice. Ministerul Energiei susținea, în vara acestui an, că nu se justifică implementarea ordonanței corporatiste la Complexul Energetic Hunedoara.

“Încă de la înființare, CEH a avut ca particularitate majoră confruntarea cu un complex de împrejurări legat de capacitatea societății de a face față cerințelor generate de evoluția generală a pieței de energie electrică. Poziția CEH în Sistemul Energetic Național (SEN) a fost unul dintre principalele atu-uri ale societății pentru susținerea căruia Ministerul Energiei a fost preocupat de indentificarea șI soluționarea probelemelor majore legate de respectarea cerințelor de mediu, de starea tehnică a capacităților de producție, de restructurarea activităților neprofitabile ș.a.m.d., fapt pentru care a promovat acte normative pentru acordarea unor ajutoare de salvare/restructurare care însă nu și-au produs efecte benefice preconizate. În acest context, la care adăugăm șI demersurile legale șI procedurale legate de privatiazrea societății confom HG nr. 86/2013, un factor important l-a reprezentat asigurarea unei constanțe șI corențe în administrarea acesteia”, arăta ministerul de resort în vara acestui an.

Evoluția economică negativă a CEH, datorată în principal constuiturii unui volum mare de datorii, atât către bugetul de stat, cât și către furnizori, dar și imposibilității achiziționării certificatelor pentru emisii de gaze cu efect de seră care a condus la aplicarea unor sancțiuni bănești semnificative, a pus societatea în postura de incapacitate de plată, într-o evoluție atipică de alternanță între intrarea și ieșirea din această postură, evoluție a căror consecințe se manifestă și în prezent.

”Acestea considerăm că explică fără echivoc faptul că Ministerul Energiei a considerat că aplicarea principiilor de guvernanță corporatistă introduse de OUG 109/2011 nu este nici oportună nici justificată prin faptul că numirea unor administratori prin efectul acestui act normativ presupune un plan de administrare pentru un mandat de 4 ani, ceea ce în cazul CEH ar fi fost imposibil de realizat”, mai arată ministerul de resort.

Potrivit ministerului, numirea administratorilor a avut ca și criteriu de bază pregătirea profesională de specialitate, “ca factor de asigurare a măsurilor tehnice, tehnologice șI organizatorice legate de reorganizarea șI restructurarea societății, inclusive pentru programul de închidere a minelor neperformante”.

Monika BACIU

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.