Valea Jiului, stresor psihic. Greutăţile care îi apasă pe locuitorii Văii Jiului, lipsa locurilor de muncă şi închiderea mineritului sunt factori care pot duce la sinucidere. Ultimele luni au fost caracterizate de mai multe sinucideri în Valea Jiului, air psihologii susţin că acest fenomen este din cauza specificului zonei şi a greutăţilor cu care se confruntă cei de aici.
“Cred ca aceaste tragedii sunt corelate cu statusul economic scazut al multor locuitori din zona noastra, care reprezinta un stresor psihic aparut odata cu inchiderea minelor fara a li se oferi oamenilor alternative viabile, iar pe de alta parte cu structuri psihice particulare, care si-au epuizat resursele personale de a face fata situatiilor dificile. In acelasi timp, aceste cazuri trebuie studiate aprofundat deoarece pot exista factori relationali – precum relatii tensionate intre partenerii de viata conjugala – care sa explice mai bine problema decat cele de mai sus. Motivul principal este reprezentat de contradictia prezenta in mintea noastra, intre cum credem noi ca ar trebui sau ca meritam noi sa fie o situatie, si cum este ea de fapt. Aceasta contradictie, apreciata ca de neacceptat, provoaca un conflict interior pe care individul respectiv nu stie sa il rezolve decat in forma extrema, printr-o „iesire din situatie”in forma actului suicidal, iesire care reprezinta pentru individ o separare de problema sa si deci o aparenta rezolvare”, a declarat , Cătălin Gogioiu, psiholog.
În cazul în care un membru al familiei recurge la acest gest extrem şi familia ar trebui consiliată din punct de vedere psihologic pentru a trece mai uşor peste această traumă. Totodată, familia este cea care trebuie să fie alături de cei care sunt vulnerabili din punct de vedere psihic.
“Pentru familia sa insa, se poate asigura asistenta de tip suportiv si pentru a o ajuta sa inteleaga ca actul in sine a fost decizia personala a celui care l-a intreprins si nu sunt vinovati ei pentru el. Mersul la psiholog, cel putin pentru o examinare a starii mintale, apreciez ca este obligatoriu in astfel de cazuri, putand evidentia riscuri latente si la ceilalti membrii ai familiei.
Revenind la persoanele espuse riscului de suicid, ele trebuie sprijinite suportiv, spunandu-le in primul rand ca nu sunt singure in acea problema si ca pot “imparti” povara ei cu noi”, ne mai spune psihologul.
Potrivit psihologilor sunt câteva semne care indică faptul că o persoană ar vrea să recurgă la această tentativă de suicid.
“Evident, cand vorbeste despre intentia de a pune in act sinuciderea, dar si cand timp de cateva saptamani la rand are o dispozitie afectiva trista/depresiva, cand se retrage relational si nu mai comunica, cand are un istoric de tentative de acest gen, cand nu isi mai face planuri de viitor, cand nu se mai ingrijeste de igiena personala. Aici merita demontat mitul conform caruia daca intrebi persoana care vrea sa se sinucida, daca are de gand sa se sinucida, o vei determina sa faca gestul respectiv. Nu este deloc asa, ba mai mult, intreband vei putea descoperi tocmai contrariul, dar si ii vei forma gandul ca tie iti pasa de ea si ca ceea ce gandeste este in neregula”, a mai precizat psihologul Cătălin Gogioiu.
Se spune că cine îşi pune în gând să se sinucidă va face acest lucru, însă mitul este spulberat de specialiştii care ne analizează mintea.
“Desi este dificil de studiat legatura intre intentia si actul realizat, in primul rand pentru ca nu mai avem pe cine studia,, informatiile de specialitate ne spun ca tendinta de suicid este asociata mai degraba cu un mod rigid al individului de a se raporta la evenimentele negative ale vietii. Rigiditatea deriva din aprecierea ca fiind de neacceptat o situatie sau alta. Prin urmare, cel mai important este sa gandim in termeni relativisti si nu absolutisti, adica sa nu consideram apriori ca nu putem accepta o situatie sau ca acea situatie nu trebuia sa ni se intample noua”, mai subliniază Cătălin Gogioiu.
Cei care au astfel de gânduri negre pot apela şi la sprijinul psihologilor, dar în Valea Jiului încă nu există deschidere spre această ramură.
“Din pacate, pe de o parte, suntem tributari inca prejudecatii ca mersul la psiholog este sinonim cu existenta la individ a „nebuniei” – ceea ce este fals, iar pe de alta parte, inca nu avem cultura propriei dezvoltari personale prin apel la specialist”, a conchis psihologul Cătălin Gogioiu.
Monika BACIU
