Au preferat intrarea în insolvenţă a societăţii decât intrarea lor în puşcărie. Conducerile Complexului Energetic Hunedoara au cerut deschiderea procedurii de insolvenţă a societăţii pentru a nu face puşcărie. Potrivit reglementărilor în vigoare, dacă declanşarea procedurii de insolvenţă a Complexului Energetic Hunedoara nu se făcea în termen de 6 luni de la incapacitatea de plată, conducătorii ar fi riscat ani mulţi după gratii şi nu numai. Probabil acesta a fost factorul determinant pentru deschiderea procedurii insolvenţei.
“Faptul că am avut tenacitatea de a aborda o astfel de soluţie nu o consider ca o subtilitate de comunicare sau un gest de curaj. Cei îndrituiţi şi-au făcut datoria. Amintesc, de altfel, că art. 240 din Codul Penal prevede faptul că neintroducerea sau introducerea tardivă de către debitor a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, într-un termen care depăşeşte cu mai mult de 6 luni momentul apariţiei stării de insolvenţe, se pedepseşte, între altele cu închisoare”, susţine ministrul Energiei, Victor Grigorescu, într-un răspuns adresat unui parlamentar hunedorean.
Se întoarce roata
Pentru că e rotundă, roata s-a întors, dar în defavoarea politicianului Laurenţiu Nistor care a acuzat, necontenit, guvernul de tehnocraţi. După ce deputatul a specificat că datoriile Complexului Energetic Hunedoara au fost şterse de Guvernul Ponta, ministrul Energiei, Victor Grigorescu face lumină în acest caz şi arată cifrele, negru pe alb. Iar albul colii de hârtie este „murdărit” de datoriile societăţii care an de an, pe timpul preaslăvitului Guvern Ponta, au crescut galopant. Ministrul Energiei Victor Grigorescu îşi începe răspunsul la interpelarea lui Laurenţiu Nistor într-un mod prin care încearcă să evite orice polemici legate de politică.
“Voi vorbi despre fapte şi cifre, evitând să formulez opinii asupra implicaţiilor şi influenţelor politice manifestate de-a lungul timpului asupra resurselor financiare, resurselor economice şi a managementului complexului, a cărui guvernanţă numai corporatistă nu a fost. Voi începe cu evoluţia economico-financiară a Coplexului în perioada 2013-2015. Este evident că situaţia Complexului a suferit o depreciere continuă, cu repercursiuni asupra fluxului numerar, conducând la înregistrarea unor datorii colosale către furnizori şi către bugetul de stat”, arată în răspunsul oferit de ministrul Energiei Victor Grigorescu (Facsimil obligatoriu)
Ministrul continuă prin a-i explica lui Laurenţiu Nistor care era situaţia Complexului Energetic Hunedoara la momentul preluării mandatului, moment la care pe rolul Tribunalului Hunedoara erau înregistrate 15 cereri de deschidere a procedurii insolvenţei.
“Nu-mi permit să vă întreb ce soluţie rezonabilă aţi fi propus pentru proteh’jarea Complexului. Amintesc faptul că în situaţia formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei de către debitor, adică chiar de către CEH, acesta putea cere reorganizarea judiciară şi menţinerea dreptului de administrare, pentru ca societatea să nu ajungă pe mâinile oricui aşa cum poate şi-ar fi dorit unii. Ceea ce dumneavoastră numiţi o decizie gata pregătită, nu a fost altceva decât o măsură luată după o atentă analiză a situaţiei de fapt şi a riscurilor ce pot decurge din aceasta. Între acestea, posibilitatea deschiderii procedurii simplificate a falimentului era cea mia gravă. Am cerut tuturor celor care conduceau destinele societăţii în acel moment, să îşi assume responsabilitatea pentru situaţia în care se găsea COmplexul şi să aibă în vedere continuarea activităţii şi menţinerea locurilor de muncă. Fără o asumare a responsabilităţii, Complexul nu ar fi fost astăzi funcţional, Valea Jiului nu ar fi avut căldură în luni de iarnă, iar Romîânia s-ar fi găsit într-o situaţie complicată din punct de vedere al securităţii aprovizionării cu energie”, mai susţine sursa citată.
Serviciile tehnologice ale Complexului Energetic Hunedoara nu îi garantează societăţii menţinerea pe piaţă. În condiţii de ineficienţă economică, serviciile de sistem nu mai sunt relevante.
“Remarc opinia laudativă legată de măsura privind atribuirea unui anumit nivel de servicii tehnologice de sistem către CEH. Această măsură nu poate compensa sau acoperi lipsa de performanţă a producţiei şi participarea neeficientă pe piaţa de energie electrică. Amintesc, respectuos, că serviciile tehnologice de sistem reprezintă o cerinţă fundamentală pentru situaţia sistemului energetic naţional, nu o manieră de a ţine sub preş ineficienţa economică sau alte aspecte”, mai subliniază ministrul.
Ajutorul de stat, de la bâjbe instituţionale, la presiunea Comisiei Europene
Complexul Energetic Hunedoara a beneficiat de un ajutor de stat pentru a putea rambursa un alt împrumut ilegal. Doar de prima tranşă de bani a beneficiat societatea şi asta pentru că nu a putut să ramburseze banii.
“În continuare, doresc să mă refer la faptul că, imediat după preluarea mandatului s-au continuat demersurile, alături de Consiliul Concurenţei, pentru transformarea ajutorului de stat individual de salvare acordat complexului în ajutor de stat pentru restructurare. În acest context, este absolute necesar să fac câteva precizări, pentru a evita interpretarea empirică pe marginea unei chestiuni extrem de importante. Astfel,ca urmare a Deciziei CE nr. C (2015) 2648 final, CEH trebuia să returneze un ajutor de stat incompatibil evaluat la circa 37.000 mii lei. Această măsură condiţiona acordarea ajutorului de stat pentru salvare în valoare de 167.000 mii lei autorizat de Comisia Europeană prin Decizia nr. C (2015) 2652 final. Întrucât CEH nu dispunea de sursele financiare de rambursare a ajutorului incompatibil, prin OUG nr. 11/2015 s-a dispus acordarea unui împrumut în valoare de 40.000 mii lei, rambursabil în termen de 90 de zile, cu destinaţia plăţii ajutorului de stat incompatibil. Pe cale de consecinţă, CEH a rambursat ajutorul de stat incompatibil, dar nu a putut rambursa împrumutul acordat de Ministerul Finanţelor Publice. Cu toate acestea, prin OUG nr. 22/2015 s-a acordat Complexului un nou ajutor de stat în valoare de 167.000 mii lei, în două tranşe, pentru un termen de 6 luni, cu îndeplinirea următoarelor condiţionări: notificarea Comisiei Europene a unui plan de restructurare, separarea activităţii de minerit de celelalte activităţi ale Complexului. Dacă în termen de 6 luni de la momentul acordării ajutorului de stat individual pentru salvare CEH nu prezintă un plan de restructurare sau dovada restituirii ajutorului de stat individual pentru salvare acordat sub formă de împrumut din veniturile rezultate din privatizare, aceasta este obligată să prezinte un plan de lichidare voluntară. Din totalul ajutorului de stat pentru salvare, CEH a beneficiat de prima tranşă în valoare de 98.476,90 mii lei”, mai susţine Victor Grigorescu.
Din cauză că societatea energetică nu a avut posibilitatea de a rambursa împrumutul, a încheiat un contract cu un consultant pentru realizarea unui plan de restructurare. INUTIL. Planul întocmit de ISPE prezenta fantezii irealizabile de către CEH, drept pentru care Comisia Europeană a avut anumite obiecţii.
“Întrucât CEH nu a achitat împrumutul către MFP, nu poate beneficia de cea de-a doua tranşă a împrumutului de salvare. În vederea elaborării planului de restructurare, CEH a angajat un consultant extern. Măsurile cuprinse în planul de restructurare făceau referirel, la rândul lor, la alte elemente de ajutor de stat, iar soluţiile tehnice şi financiare nu susţineau coparticiparea CEH în proporţie de 50% din valoarea ajutorului de restructurare. Pentru a accelera posibilitatea de analizare a planului de restructurare la Comisia Europeană, DG Competition, Ministerul Energiei a solicitat Consiliului Concurenţei transmiterea unei prenotificări privind intenţia de transformare a ajutorului de salvare în ajutor de restructurare, împreună cu planul de restructurare. Menţionăm că în conformitate cu prevederile art. 7 din OUG nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, pentru a accesa un ajutor de stat, Ministerul Finanţelor Publice trebuie să elaboreze şi să supună aprobării Guvernului un memorandum privind încadrarea măsurilor în politicile economico-bugetare şi financiare ale statului român, lucru care, având în vedere observaţiile tehnice MFP la planul de reorganizare, nu s-a produs. În vederea susţinerii planului de restructurare, au avut loc două întâlniri cu reprezentanţii DG Competition, la una cu participarea preşedintelui Consiliului Concurenţei şi secretarului de stat din ministerului Energiei, dl. Cristian Buşu, iar la cea de-a doua cu participarea dlui. Vice-prim ministru Costin Borc şi a preşedintelui Consiliului Concurenţei, în urma cărora a reieşit faptul că planul de reorganizare nu respectă întru-totul prescripţiile din “orientările rpivind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (…) formulându-se totodată şi o serie de observaţii tehnice şi financiare” conform informării transmise de Consiliul Concurenţei, în data de 22.03.2016 o delegaţie a DG Competition urmează să se deplaseze la Bucureşti pentru a discuta cu autorităţile române cazurile sensibile printre care şi CEH”, mai susţine ministrul Energiei.
Amenda certificatelor de carbon atârnă greu de CEH
Pentru neachiziţionarea la timp a certificatelor de carbon, Complexul Energetic Hunedoara a fost aspru penalizat. Amenda este de aproape 600 de milioane de lei, aceasta fiind contestată în instanţă. Ministrul Energiei, Victor Grigorescu nu îşi explică de ce statul român a acordat cu întârziere atât de mare suma necesară achiziţionării acestor certificate.
“Actualul Minister al Energiei nu are nicio implicare în faptul că între data autorizării ajutorului de salvare de către CE (21.04.2014) şi data efectivă a acordării acestuia prin OUG nr. 22/2015 (29.06.2015), cu scopul achiziţionării certificatelor necesare, au trecut două luni, CEH procurându-le de pe piaţa liberă şi la un preţ cu mult mai mare, datorat presiunii create pe piaţa acestora (se poate vorbi de un cost mult peste cel care s-ar fi înregistrat daccă achiziţia ar fi avut loc într-un interval anterior datei de 30.04.2015, un alt factor printre cei inventariaţi a contribuit la rezultatele financiare ale Complexului)”, a conchis ministrul Energiei.
De fapt, acest lucru este remarcat şi de oficialii Comisiei Europene, care într-o notă susţin că România a acordat cu întârziere ajutorul către CEH.
“Producătorul de energie electrică pe bază de cărbune CE Hunedoara a trebuit să primească ajutor de stat pentru salvare și este în curs de pregătire un plan de restructurare. În iunie 2014, compania de electricitate CE Hunedoara a fost în nevoie urgentă de acțiuni decisive – fie de lichidare sau vânzare a activelor – în scopul de a preveni o creștere suplimentară a pierderilor operationale si arierate. Acțiunile au fost discutate în timpul misiunilor și un plan de acțiune a fost stabilit. Cu toate acestea, angajamentul limitat a dus la deteriorarea în continuare a situației financiare CE Hunedoara. În 2015, imposibilitatea de a achiziționa certificate pentru 2014 a emisiilor de CO2 și pentru a acoperi în întregime o parte din cheltuielile sale operaționale, compania a solicitat guvernului ajutor de salvare. În urma aprobării Comisiei Europene, în aprilie 2015, Guvernul a aprobat mai 2015 un ajutor de salvare temporară a 167 RON milioane (aproximativ 37,7 milioane EUR), sub forma unui împrumut, cu condiția ca societatea va rambursa prim ajutor de stat incompatibil acordat în trecut . Rambursarea ajutorului de stat ilegal trecut a fost încheiat în iunie 2015, după alocarea unui împrumut de trezorerie companiei. Decizia finală a guvernului pentru punerea în aplicare a ajutorului de salvare a fost adoptată la 24 iunie 2015. Prima tranșă a împrumutului a fost plătită în iulie 2015, care permite companiei acoperirea nevoilor de scurtă durată de lichiditate și de a dobândi, cu întârziere substanțială, a certificatelor de CO2 pentru 2014. Având în vedere eventuala achiziție a certificatelor autoritatea națională nu a impus amenda corespunzătoare. În conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei Europene din aprilie 2015, autoritățile trebuie să prezinte Comisiei Europene (DG COMP) un plan de restructurare care va restabili viabilitatea companiei. Procesul este în curs de desfășurare”, se arată într-o notă a Comisiei Europene care datează din 20 noiembrie 2015.
Monika BACIU
