Judeţul Hunedoara dispune de resurse antropice de excelenţă, însă acestea nu sunt exploatate la adevărata lor valoare. Rezultatul este numărul de turişti destul de scăzut care poposesc în judeţ. Oficialii Ministerului Economiei, Comerţului şi a Mediului de Afaceri subliniază că judeţul Hunedoara poate fi precum o carte de istorie pentru orice turist, aici existând mărturii din cele mai vechi timpuri, iar evoluţia istorică a României îşi găseşte locul în fiecare colţ al judeţului. Aceeaşi responsabili ai ministerului arată însă că nu s-a făcut nimic concret pentru a valorifica tot acest potenţial al judeţului.
“În ceea ce priveşte capacitatea de cazare (număr locuri de cazare), judeţul Hunedoara se află pe locul 19 la nivel naţional, deşi deţine o densitate ridicată de obiective turistice. Judeţe cu o cantitate de resurse turistice cum ar fi Neamţ sau Vâlcea oferă un număr mai ridicat de locuri de cazare. La capitolul creşterea numărului de locuri de cazare, judeţul Hunedoara se află tot la mijlocul clasamentului înregistrând o creştere de 29% în intervalul 2007-2014. totuşi este de remarcat o creştere semnificată în anul 2015, perioadă în care au fost reintroduse în circuit unităţi turistice în aşezări cheie cum ar fi Orăştioara de Sus sau Haţeg. În ceea ce priveşte cererea (număr sosiri turişti) judeţul Hunedoara se află tot la mijlocul clasamentului, mult sub potenţialul său turistic. Pe de altă parte, luând în considerare evoluţia recentă, judeţul Hunedoara prezintă o creştere de 25% a numărului de sosiri în intervalul 2013-2014 (locul 2 la nivel naţional). Această creştere puternică a numărului de sosiri este dată în cea mai mare parte de principalele centre turistice ale judeţului care au beneficiat de investiţii recente: Haţeg, Hunedoara şi Deva. Aceeaşi tendinţă este vizibilă şi la numărul înnoptărilor, unde judeţul Hunedoara ocupă locul 20 la nivel naţional, dar înregistrează o creştere de 14.4% în intervalul 2013-2014 (locul 3 la nivel naţional). din totalul înnoptărilor, doar 6% din realizate de turişti străini, o pondere foarte scăzută în comparaţie cu alte judeţe cum ar fi Braşov (17%), Sibiu (27%) sau Alba (16%). Acest aspect este datorat insuficienţei promovării potenţialului turistic al judeţului în străinătate”, arată cei de la Ministerul Economiei, Comerţului şi a Mediului de Afaceri.
Infrastructura de turism local
Cele mai multe locuri de cazare le deţine municipiul Deva, acesta fiind urmat de oraşul Geoagiu. În rândul centrelor de interes judeţean, în ceea ce priveşte oferta de cazare pentru turişti se mai încadrează municipiiloe Petroşani, Brad, Lupeni, Orăştie şi oraşul Haţeg.
“Perioada cea mai intensă din punct de vedere al turismului la nivelul judeţului este în perioada verii, lunie iunie-iulie-august. Excepţie de la această tendinţă sunt doar municipiile Petroşani şi Lupeni care includ staţiunile Parâng şi Straja dotate cu ifrastructură de transport pe cablu şi orientate astfel către sporturi de iarnă”, mai arată documentul ministerului.
Valorificarea potenţialului turistic este posibilă, însă deocamdată judeţul Hunedoara nu a scăpat de reminiscenţele trecutului industrial.
“Deşi în prezent judeţul Hunedoara nu este perceput ca o zonă emanemente turistică, marcantă rămânând imaginea sa industrială, acestuia îi sunt caracteristice forme de turism tradiţionale (în sensul vechimii practicării acestora) turism balneoclimateric, turism religios, turismul montan (drumeţii şi practicarea sporturilor de iarnă), turism speologic (vizitarea peşterilor). Se remarcă faptul că în ultimii ani, în noul context economic marcat de procesul de restructurare economică, orientarea mai multor unităţi administrativ teritoriale din limitele judeţului spre valorificarea unor resurse turistice neexploatate anterior, a condus la valorificarea formelor de turism (turism arheologic, rural) şi la creşterea în unele areale (mai ales a celor care prezintă elemente de identitate locală) a circulaţiei turistice”, mai arată Ministerul Economiei, Comerţului şi a Mediului de Afaceri.
Oficialii ministerului subliniază că ar trebui marşat pe specificul fiecărei zone, iar acesta ar trebui valorificat.
“O provocare semnificativă la nivel judeţean şi totodată un pas important pentru dezvoltarea turismului constă în consolidarea identităţii judeţului Hunedoara, reunind şi promovând sub o marcă – umbrelă valorile şi brandurile individuale din teritoriu şi totodată sprijinind dezvoltarea acestora. Specificul judeţului este dat de dualitatea dintre brandurile turistice consacrate şi zone identitare/etnografice care înglobează o varietate importantă de elemente de patrimoniu material şi imaterial. Astfel, identitatea turistică a judeţului trebuie construită pornind de la obiectivele existente şi vizibile cum ar fi Georparcul Dinozaurilor, cetăţile romane şi dacice, castelul Huniazilor sau staţiunea Geoagiu Băi, în paralel cu promovarea zonelor identitare care compun judeţul: Ţara Haţegului, Ţinutul Pădurenilor, Valea Mureşului, Ţara Zarandului, Zona Orăştie, sistemul urban Deva – Hunedoara – Simeria – Călan şi Valea Jiului. Este de remarcat că aceste zone include obiective turistice care prezintă câte un segment din fiecare perioadă esenţială pentru evoluţia istorică a României (perioada Dinozaurilor – Georparcul din Haţeg şi dinozaurii pitici, perioada vechii Dacii – Cetăţile Dacice din munţii Orăştiei, perioada provinciei romane – Cetăţile romane din Ţara Haţegului, perioada medievală – Castelul Huniazilor şi perioada dezvoltării industriale, şi în special a dezvoltării mineritului, cu care Valea Jiului este identificată şi astăzi”, mai arată oficialii ministerului de resort.
Monika BACIU
