Zi mare cu dublă semnificaţie. Data de 14 septembrie este o zi foarte mare cu o sărbătoare religioasă foarte mare pentru ortodocşi. Pentru staţiunea montană Straja din Lupeni această sărbătoare are o dublă semnificaţie pentru ca pe lîngă Înălţarea Sfintei Cruci se mai sărbătoreşte şi Hramul Schitului din Straja, schit ctitorit de către omul de afaceri Emil Părău. Schitul Straja este situat la 1450 metri altitudine. La 1485 metri s-a ridicat o cruce metalică în memoria celor care, de-a lungul secolelor s-au jertfit pe aceste meleaguri din Valea Jiului pentru neam, libertate socială şi pentru un trai decent.
În pisania aflată deasupra uşii de la intrare stă scris “Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului şi împreună cu lucrarea Duhului Sfînt s-a zidit şi pictat această sfînta biserică. Întreaga lucrare a început în 22 mai anul Domnului 1999, cu binecuvîntarea chirarhului locului PS Dr. Timotei Seviciu, prin grija, osteneala şi cheltuiala lui Emil Ilie Părău alături de familia sa, soţia Marcela cu fiii Alin şi Dorin. Tot în acest an, biserica a fost împodobită cu pictură în ulei executată de pictorul Petru Dănuţ din Somoşcheş, judeţul Arad, sfinţindu-se în anul Domnului 1999, octombrie 23, de către Prea Sfinţia Sa Dr. Timotei Seviciu, Episcop al Aradului şi Hunedoarei. Pentru grijă deosebită de a-şi împlini visurile dintr-o curată şi statornică dragoste faţă de Dumnezeu, primeşte Doamne pe binefăcătorul, ostenitorul şi iubitorul acestui sfînt locaş împreună cu familia sa. Fie această biserică o vie mulţumire adusă lui Dumnezeu de ctitor şi familia sa în veci, Amin. Data 23.X.1999″.
Biserica este din lemn, în formă de navă, pe fundaţie de beton. Are lungimea de 10 m şi lăţimea de 7,5 m. Spaţiul este repartizat în altar şi naos. Are şi un pridvor deschis, susţinut în faţă de patru stîlpi din lemn. Pridvorul este împrejmuit cu un grilaj din lemn înalt de 105 cm. Altarul este luminat de o fereastră la sud-est şi alta la nord-est. Catapeteasma este din lemn de paltin, sculptat cu Sf. Apostoli şi Cina cea de Taină sus, îngeri şi Maica Domnului pe Uşile împărăteşti şi diaconeşti. Lîngă catapeteasmă, pe peretele nordic, este sculptată în mărime naturală Sf. Muceniţă Varvara, ocrotitoarea minerilor. În partea vestică a naosului se afla balconul pentru cor, susţinut de patru stîlpi din lemn împodobit cu sculptură, dar şi cu o cruce mare sculptată, care se înalţă de la pardoseală pînă în partea superioară a balconului. Este crucea, care este scoasă din biserică în Vinerea Mare, cînd se organizează în municipiul Lupeni, singura procesiune religioasă care reconstituie drumul Mîntuitorului, pe muntele Golgotei. Conform calendarului şi tradiţiilor populare, ziua de Constantin şi Elena corespunde sărbătorii numite Constandinu Puilor sau Constantin Graur (patronul păsărilor din păduri). Se crede că în această zi păsările îşi învaţă puii să zboare iar recoltele vor fi mîncate de păsări dacă se munceşte la cîmp. De asemenea, se consideră că este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, altfel acestea se vor usca. Este ziua în care păstorii îşi aleg baciul şi locul stînelor, femeile alungă duhurile rele cu tămîie şi aghiasmă, iar bărbaţii aprind Focul Viu, în jurul căruia stau şi se afumă împreună cu oile, ca să fie ferite de rele cît timp vor sta la stîna, în timp ce, prin zgomote şi strigăte, alungă vrăjitoarele care fură sporul laptelui.
Mai mult decît atît la 15 m sud-est de biserică, este construit corpul de chilii din zid, la parter, şi din lemn, la etaj, pe fundaţie de beton. Clădirea este înzestrată cu instalaţii sanitare şi apă curentă obţinută prin cădere dintr-un bazin în care se captează apa din izvoare.
Ca în fiecare an sînt invitaţi să vina toţi credincioşii. Aceştia vor lua parte la o frumoasă slujbă într-un peisaj de poveste.
Monika BACIU
