Ministerul Turismului doar completează bugetele primăriilor pentru turism. Ministerul Turismului doar completează bugetele primăriilor pentru dezvoltarea turistică și nu le finanțează proiectele. Mai multe proiecte de dezvoltare turistică au fost demarate, în urmă cu aproape 10 ani în Valea Jiului. Finanțarea ar fi trebuit asigurată de Ministerul Turismului. Acum însă, cei de la Turism susțin că vin și completează fondurile primăriilor.
“În conformitate cu prevederile HG nr. 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investițiilor în turism – Masterplanul investițiilor în turism – și a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiții în turism sunt incluse și proiecte propuse de unități administrativ-teritoriale din județul Hunedoara, rspectiv: amenajare zonă de agrement, orașul Geoagiu; schi în România, stațiunea Straja, municipiul Lupeni, dezvoltarea și extinderea domeniului schiabil Șureanu, orașul Petrila. În conformitate cu prevederile actului normativ menționat anterior, articolul 11, alin. (1) – “sumele de la bugetul de stat pentru finanțarea investițiilor în turism, se alocă în limita fondurilor prevăzute anual cu această destinație, prin transferuri de la bugetul Ministerului Turismului, către bugetele locale, pentru susținerea financiară a unităților administrativ-teritoriale, în completarea surselor proprii ale acestora, și se defalcă prin ordin al ministrului turismului””, arată un document al Ministerului Turismului.
Oficialii Ministerului Turismului subliniază că autoritățile din județul Hunedoara nu au transmis propuneri de proiecte.
“Potrivit art. 14, alin. (1) din HG nr 558/2017 – “Unitățile administrativ-teritoriale care solicit finanțarea propunerilor de proiecte (…) au obligația să depună la Ministerul Turismului, în vederea avizării documentației, studiul de fezabilitate/documentația de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI)/studiul de fezabilitate pentru obiecte mixte de investiții, precum și alte avize/acorduri/studii specific, întocmite în conformitate cu legislația în vigoare, care să fundamenteze realizarea obiectivului de investiții, după caz, până la data de 31 decembrie 2020”. Precizăm că, până în prezent, la sediul Ministerului Turismului nu a fost depusă nicio documentație tehnico-economică de către unitățile administrativ-teritoriale din județul Hunedoara, în vederea obținerii avizului Consiliului Tehnico-Economic al Ministerului Turismului pentru finanțarea proiectelor”, arată ministerul.
Proiecte abandonate de minister
Proiectele de dezvoltare a domeniilor schiabile din Valea Jiului au fost începute în urmă cu aproape 10 ani, numai că între timp acestea au fost abandonate de Guvern, care prin ministerul de resort nu a mai alocat fonduri pentru continuarea lucrărilor.
În Parâng, lucrările sunt executate în proportie de 20%. Oficialii Ministerului Turismului arată că pentru proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng s-au alocat putin peste 26 de milioane de lei din cele peste 350 de milioane necesare finantării proiectului. Lucrările din cadrul proiectului “Schi în România, municipiul Petrosani” au început în anul 2009. Investitia viza „ amenajare 17 pârtii de schi, telegondolă, 6 telescaune, 1 teleschi, 2 bazine acumulare apă, instalatie zăpadă artificială, fun park, park snow bord, racord utilităti, parcare auto, clădiri multifunctionale”. Ministerul Turismului arată că în decursul celor opt ani s-au alocat nici 10% din necesarul de fonduri.
“Valoarea totală a contractelor de lucrări: 351.782.000 lei. Plăti buget de stat: 26.451.000 lei. Stadiu: constructie telescaun TS3 finalizată, finalizată partial instalatia de zăpadă artificială (retele de presiune, montare tubulaturi, cabluri de alimentare si actionare, montare cămine hidranti, bazin de apă cu capacitatea de 5000 mc+ statia de pompare SP 200, tunuri de zăpadă) si garaj ratrak + spatii administrative, amenajare partială pârtii”, arată documentele Ministerului Turismului.
Mai mult decât atât, telescaunul TS 3 a fost realizat prin fortele proprii ale administratiei locale de la Petrosani care a contractat un credit în valoare de 13 milioane de lei pentru a finanta obiectivul de investitii.
Situatia este similară si în ceea ce priveste statiunea montană Straja. Aici lucrările au demarat în anul 2011 în cadrul proiectului “Schi în România, statiunea Straja”. Obiectivele proiectului constau în realizarea unei telegondole, amenajare 7 pârtii existente, 3 telescaune, 1 teleschi, realizare 7 pârtii noi, 6 ratrakuri si garaj cu dotări necesare service, centre servicii turistice, jandarmerie, motocositoare pentru întretinerea pârtiilor în perioada de vară urmare a înierbării acestora, sistem ticketing cu 4 puncte de vânzare a cardurilor, terminal acces, unitate de control, drumuri acces, 2 parcări, utilităti, fun park iarnă, park snowboard, fun park vară, instalatie zăpadă artificială: lac de acumulare cu retele de captare apă pentru lac, 20 masini de producere a zăpezii artificiale, sistematizare si semnalizare trasee turistice (10 trasee montane). Si în Straja mai sunt multe de făcut, potrivit documentelor Ministerului Turismului.
“Valoarea totală a contractelor de lucrări: 200.503.000 lei. Plăti de la bugetul de stat: 36.977.000 lei. Stadiu: instalatia de zăpadă artificială finalizată, amenajare pârtii finalizare, instalatia de energie electrică finalizată, constructie telescaun TS3 finalizat, constructie telegondolă finalizată, pasarela care face legătura între pârtia 3 si pârtia 4 – realizată în proportie de 75%”, arată Ministerul Turismului.
Singura investitie finalizată este cea din Pasul Vâlcan. Proiectul “Schi în România, Vulcan” a început în anul 2009 si a fost finalizat în 2011.
“Obiectivele proiectului: telegondola între cotele 770 m – 1310 m, infrastructura de acces: drumuri acces, statie inferioară si superioară telegondolă, parcare, utilităti, 1 pârtie de schi, teleschi. Valoarea totală a contractelor de lucrări: 50.023.000 lei. Plăti buget de stat: 48.051. 000 lei”, arată aceleasi documente.
Numai că Pasul Vâlcan ar fi trebuit unit cu statiunea montană Straja prin instalatii de transport pe cablu.
Monika BACIU
