Pandemia de COVID, mană cerească pentru unii Huzur pe bani publici și sănătatea hunedorenilor. DSP Hunedoara a acordat stimulente și personalului neprevăzut în actele normative. Curtea de Conturi a făcut verificări în privința cheltuirii banilor publici pe perioada stării de urgență. Din document a reieșit faptul că mai multe Direcții de Sănătate Publică au plăti ilegal anumite stimulente unor persoane care nu s-au ocupat de combaterea infecțiilor cu noul coronavirus.
Pandemia globală provocată de noul coronavirus a plasat societatea într-o situație de incertitudine totală. Lipsa de control și de instrumente verificate de răspuns a impus măsuri urgente, afectate deseori de improvizație. Nu a existat niciun stat al lumii care să poată fi identificat ca model perfect de urmat într-o situație similară. Într-un demers de construire a mecanismelor de răspuns la o astfel de criză, doar exemple punctuale, din țări diverse, pe sectoare diferite, ar putea alcătui un ghidaj concret. România nu a făcut excepție în acest peisaj global, încercând să gestioneze cu propriile resurse și cu propria experiență această criză sanitară. Cetățenii tuturor statelor au așteptat, mai mult decât oricând, un răspuns coerent și solid din partea autorităților publice, considerate pilonul central în gestionarea situației de urgență. Curtea de Conturi a României, ca instituție supremă de audit, a urmărit în acțiunile sale să nu compromită eforturile publice comune de răspuns la criză. Instituția a trebuit să facă față, la rândul ei, acelorași provocări și să răspundă corect, transparent și rapid la așteptările generale. În acest context, la mijlocul lunii mai, personalul responsabil de audit s-a angajat într-o acțiune amplă de verificare a modului în care au fost cheltuite resursele publice în perioada stării de urgență. Declanșatorul acestei acțiuni a fost Parlamentul României, prin Hotărârea nr.4 din 16 aprilie a acestui an. Prin acest act normativ, s-a hotărât ca, în termen de 60 de zile de la încetarea stării de urgență, Curtea de Conturi să efectueze un control al modului de gestionare a resurselor publice pentru această perioadă și să prezinte Parlamentului un raport cuprinzând cele constatate, precum și concluzii și propuneri.
”Deși Ministerul Sănătății avea obligația de a asigura procesul de elaborare a procedurilor documentate, respectiv a procedurilor de sistem și a procedurilor operaționale, pentru procesele și activitățile derulate în cadrul entității și aducerea la cunoștință a personalului acesteia, în fapt pentru situația de urgență nu a fost întocmită decât o singură procedură operațională. Au existat situații în care, prin neaplicarea riguroasă a legislației specifice sau ca urmare a unei interpretări incorecte a acesteia, s-au aprobat și plătit cheltuieli privind: – acordarea stimulentului de risc unor angajați care nu au fost implicați direct în activități de prevenire și/sau combatere a infectării cu coronavirus COVID-19, în sumă de 25 mii lei (DSP: Alba, Olt, SAJ Neamț); ore suplimentare acordate unor categorii de personal neprevăzut în actele normative aplicabile în acest sens în perioada 15.03.2020-15.05.2020. De aceste drepturi salariale suplimentare trebuiau să beneficieze doar angajații care au prestat activități specifice prin asigurarea serviciului de permanență în regim de 24/7, prin serviciul de gardă sau chemări de la domiciliu, după caz, așa cum s-a prevăzut la art.8, alin.(4) din OUG nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei. În fapt, s-au plătit ore suplimentare și altor categorii de personal (ex. personal TESA), plăți efectuate în afara cadrului legislativ incident, în sumă de 306 mii lei (DSP: Argeș, Botoșani, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Neamț, Olt și DSPMB). Au existat situații în care orele suplimentare evidențiate/plătite unor membri ai comitetului director au depășit orele lucrate conform normei legale de 8 ore/zi, respectiv ajungându-se la 239 ore suplimentare pe luna aprilie 2020 (DSPMB); – majorări salariale prevăzute de Legea nr. 19/2020, acordate în lunile martie”, arată Curtea de Conturi.
Pe județe, valorile cele mai mari ale angajamentelor de cheltuieli în domeniul asistenței medicale, s-au înregistrat la Municipiul București (178.517 mii lei), urmat de județele Bihor (66.623 mii lei), Timiș (45.188 mii lei), Cluj (43.381 mii lei), Arad (42.216 mii lei), Bacău (41.884 mii lei), Brașov (36.958 mii lei), Suceava (31.638 mii lei), Hunedoara (29.785 mii lei) și Constanța (28.923 mii lei).
DGASPC Hunedoara a depășit plafoanele limită pe perioada stării de urgență
Raportul Curții de Conturi a scos la lumină faptul că DGASPC Hunedoara a plătit mai mult decât ar fi fost normal pentru cazarea și masa persoanelor izolate din cauza pandemiei de coronavirus.
Astfel, între data de 10 aprilie 2020, când măsura de izolare preventivă la locul de muncă a devenit aplicabilă potrivit Ordonanței Militare nr. 8 din 9 aprilie 2020 și data de 28.04.2020, data de intrare în vigoare a HG nr. 329 din 23 aprilie 2020, a existat un vid legislativ în ceea ce privește asigurarea finanțării pentru cheltuielile efectuate de autoritățile administrației publice locale cu alocația de hrană și cu indemnizația de cazare pentru personalul din serviciile sociale publice aflat în izolare preventivă la locul de muncă.
Două astfel de depășiri au fost identificate de inspectorii financiari, unul fiind chiar la o instituție din subordinea CJ Hunedoara.
”Astfel de depășiri s-au identificat la UATM Miercurea Ciuc – Centrul Social Adăpostul de noapte (35,97 lei/zi/pers alocație de hrană), DGASPC Hunedoara (55 lei/zi/pers alocație de hrană și 150 lei indemnizație de cazare”, arată Curtea de Conturi.
Potrivit legilslației, ”Valoarea nominală a alocației de hrană și a indemnizației de cazare, pentru personalul serviciilor sociale publice, aflat în izolare la locul de muncă, suportate din sumele transferate din fondul de rezervă, precum și modalitatea de decontare a acestora au fost stabilite prin HG nr. 329/23.04.2020 (cu intrare în vigoare din data de 28 aprilie 2020). Actul normativ de mai sus, prevede în mod expres, că valoarea alocației de hrană, pentru personalul izolat preventiv la locul de muncă, este în cuantum egal cu cea stabilită pentru beneficiarii serviciilor sociale conform prevederilor HG nr. 903/2014, privind stabilirea nivelului minim al alocației zilnice de hrană pentru consumurile colective din instituțiile și unitățile publice și private de asistență socială destinate persoanelor adulte, persoanelor adulte cu dizabilități și persoanelor vârstnice, respectiv 16,6 lei/zi/pers. Tot potrivit acestui act normativ, valoarea indemnizației de cazare este de maximum 90 lei/zi pentru fiecare persoană și se acordă unităților administrativ-teritoriale care au pus la dispoziția furnizorului de servicii sociale spații de cazare. Anterior, după apariția Ordonanței militare nr. 8/10.04.2020, unitățile administrativ-teritoriale au încheiat contracte pentru prestări servicii de cazare și prestări servicii de asigurare a hranei cu o serie de furnizori, prin achiziție directă, astfel încât, la momentul publicării HG nr. 329/2020 în 28 aprilie 2020, contractele erau în derulare și au continuat în condițiile încheiate inițial, deși Hotărârea Guvernului stabilea anumite plafoane pentru indemnizația de cazare și alocația de hrană”.
