Războiul declarațiilor atinge cote maxime în județul Hunedoara. Senatorul PNL, Călin Petru Marian, lansează un atac frontal la adresa omologului său social-democrat, Cristian Resmeriță, acuzându-l de ipocrizie și de încercarea disperată de a „exporta” vinovăția pentru dezastrul financiar de la Complexul Energetic Valea Jiului.
Miza scandalului este recentul raport al Curții de Conturi, care scoate la iveală nereguli grave în gestionarea fondurilor la CEVJ. În timp ce senatorul PSD Cristian Resmeriță face „eforturi supraomenești” pentru a indica vinovați în tabăra adversă, Călin Petru Marian punctează o realitate incomodă: mulți dintre protagoniștii menționați în documentele de control sunt, de fapt, gravitați în orbita PSD.
„Este absolut stupefiantă încercarea senatorului de a construi vinovați exclusiv în tabăra adversă, în timp ce se comportă ca și cum nu ar fi fost ani întregi la butoane”, declară liberalul Marian.
Principalul argument al liberalilor vizează legăturile de proximitate politică. Pe lista neagră a PNL apar nume care au dominat managementul și sindicatele din Valea Jiului:
Eusebiu Durbacă: Fostul director al CEVJ, demis pe fondul unui scandal de proporții și vizat de o anchetă DIICOT, este reamintit publicului ca fiind un apropiat al lui Resmeriță, alături de care apărea „zâmbitor” în campaniile electorale.
Liderii de sindicat: O parte a structurilor sindicale, prezentate în trecut de PSD ca „victorii politice”, sunt acum parte din ecuația devalizării.
Potrivit senatorului PNL, strategia de delimitare a PSD-ului de actualul management este tardivă și necredibilă. Acuzațiile sugerează că numirile politice la vârful companiei energetice au fost controlate direct de către social-democrați, iar acum, când rezultatele auditului sunt dezastruoase, se încearcă o manevră de „spălare a imaginii”.
Concluzia liberalului este una tranșantă: responsabilitatea pentru situația critică de la CEVJ nu poate fi pasată la infinit.
„Castana e fierbinte, domnule senator. Și e la dumneavoastră”, încheie Călin Petru Marian, semnalând că, în fața evidențelor din raportul Curții de Conturi, explicațiile politice devin insuficiente.
