Valea Jiului nu e demnă de Wild Carpathia. Catalogat de presă şi publicul larg drept „probabil unul dintre cele mai frumoase filme despre România”, Wild Carpathia prezintă, în viziunea unui grup de britanici, frumuseţea Munţilor Carpaţi din România, în încercarea de a arăta străinilor diversitatea faunei şi a florei din zonă. De asemenea, documentarul are un scop educaţional şi atrage atenţia românilor asupra comoarei nepreţuite de care se bucură şi pe care trebuie să o conserve pentru generaţiile viitoare.
Valea Jiului din judeţul Hunedoara, reprezintă şase localităţi urbane, respectiv municipiile Petroşani, Lupeni, Vulcan şi oraşele Petrila, Uricani, Aninoasa. Prin H.G. nr. 120/2010, modificată şi completată prin H.G. nr. 320/2011 se implementează programele şi proiectele de investiţii în turism şi se referă la programul „Schi în România”. Aceste programe se derulează şi în Valea Jiului. Într-o zonă monoindustrială cum este Valea Jiului, singura alternativă la minerit este turismul. Şi aici frumuseţea munţilor, a peisajelor, îţi taie respiraţia, iar diversitatea faunei şi florei este la fel de deosebită ca cea din zona Munţilor Carpaţi.
Chiar dacă zona se doreşte a fi una de interes naţional, şi aici fiind zone şi peisaje care pot tăia răsuflarea oricui, ministerul Turismului nu a inclus-o în acest documentar.
“Ministerul Mediului şi Schimbările Climatice nu are prevăzută finanţare pentru asemenea cheltuieli. Documentarul Wild Carpathia, care promovează România a fost realizat de către Travel Channel şi casa de producţie Almond Films şi finanţat din Fonduri europene prin Autoritatea Naţionala pentru Turism”, se arată în documentele Ministerului Turismului.
Valea Jiului este o comoară din punct de vedere turistic. Munţii de aici ascund peisaje care taie respiraţia, iar sălbăticia acestora poate constitui un subiect pentru vaste documentare. Ministerul nu are însă bani pentru a promova şi această zonă. Singurii care o fac sunt investitorii în turism sau persoanele simple care vor să atragă atenţia asupra acestei zone de vis. Emil Părău este unul din investitorii în turismul din Valea Jiului. Prin eforturi proprii acesta a contribuit la dezvoltarea staţiunii montane Straja şi nu numai. Omul de afaceri a precizat în repetate rânduri că turiştii trebuie atraşi şi cu poveşti ale locului.
Bogăţii de mii de ani
Valea Jiului păstrează şi în prezent bogaţii vechi de mii de ani. Pe lângă bogăţiile aflate în galeriile miniere din adâncuri, Valea Jiului îşi mai păstrează şi foarte multe tradiţii vechi, tradiţii păstrate din moşi, strămoşi de către momârlanii din zona. Aceste tradiţii ar trebui puse mai mult în valoare pentru a putea atrage cât mai mulţi turişti în zona noastră. Unul dintre cei mai mari investitori în materie de turism din Valea Jiului, Emil Pârâu, este de părere că sunt foarte multe datiti şi tradiţii care ar merita o mai mare atenţie şi cu care Valea s-ar putea mândrii nu doar în ţara cât şi peste hotare.
”Avem cea mai mare bogăție pe care nimeni nu a reușit să o ia. Este vorba de tradiții și de identitatea noastră care încă mai este. În Valea Jiului se păstrează foarte bine. Este vorba de Jieț, Răscoala, Câmpul lui Neag, Valea de Brazi, Uricani. E acel măsurat al oilor care deja am început să ducem turiștii să vadă cum se făcea acel măsurat al oilor peste 2000 de ani. Este unic atât în țară cât și peste hotare, măsuratul oilor care pe un răboș de 30 de centimetri se ține evidența la 40 de persoane, fiecare câtă brânză trebuie să ia. ţăranii care țin oi trebuie să fie ajutați de către primării, de noi care facem turism trebuie să le ducem turiști să își vândă produsele la alt preț și să-și mențină aceste tradiții” a declarat Emil Pârâu.
Omul de afaceri mai spune că multe dintre aceste tradiţii care au fost păstrate cu sfinţenie nu sunt puse în evidenţă aşa cum ar trebui şi mai mult decât atât nici nu se profita financiar de pe urma acestora, lucru care ar aduce sume importante de bani comunităţilor locale de pe urma promovării lor.
Monika BACIU
