Pasul Vâlcan – istorie la înălţime. Pasul Vâlcan se află la jumătatea Văii Jiului. Staţiunea montană este una de interes local, iar aici construcţiile încă nu şi-au pus amprenta asupra antropicului zonei. O amprentă care nu o va şterge nimeni este cea istorică. Bataliile care s-au dus în Pasul Vâlcan pentru eliberarea României de sub dominaţia austro-ungară vor rămâne mereu în analele istoriei. Staţiunea nu oferă, încă, condiţiile din celelalte staţiuni montane ale Văii Jiului, însă şi aici turiştii se pot delecta cu peisajele superbe. La limita hotarelor dintre judeţele Hunedoara şi Gorj, perspectiva este alta. Una turistică, dar şi una istorică pe care autorităţile vor să le pună în valoare. Prin văile şerpuite şi străjuite de falnice conifere, la peste 1600 de metri se deschide un platou. Un platou al turismului istoric.
“În 1600 pe aici a trecut Mihai Viteazul pentru a ajunge la Viena, în încercarea de a-i cere ajutor împăratului Rudolf al II-lea. În locul numit Poiana lui Mihai, conform unei legende, voievodului i-ar fi crăpat calul din cauza efortului, ceea ce a determinat parcurgerea ulterioară a Pasului Vâlcan pe jos. În 1788 pe aici intră în Depresiunea Petroşani armatele Imperiului Otoman, cu toata opozitia armatei habsburgice conduse de generalul Laudon. Prin pas trec două drumuri istorice. Drumul lui Traian – construit de armatele romane şi, care unea în urmă cu două milenii Drobeta cu Ulpia Traiana. Drumul Neamţului – numit astfel deoarece se află în apropierea locului pe unde în Primul Război Mondial, în urma declaraţiei de război a României împotriva Austro-Ungariei, Armata Română a trecut graniţa. Tranşeele rămase din timpul marii conflagraţii sunt vizibile şi în ziua de astăzi. Drumul Neamţului se suprapune pe traseul DJ664 şi pe o porţiune de câţiva km cu Drumul lui Traian, spre Vulcan”, arată reperele istorice.
Staţiunea Pasul Vâlcan, cu facilităţi reprezentate de de teleschiuri, un babyschi, trei pârtii de schi şi o telegondolă care ajunge până la marginea oraşului.
Autorităţile locale au vrut să cintească memoria lui Mihai Viteazu astfel, că în anul 1932, la iniţiativa Societăţii Culturale „Cultul Eroilor” din Bucureşti – ce reprezintă un vultur cu aripile întinse ocrotitor peste Oltenia. La bază acesta are un bazorelief cu chipul voievodului şi o inscripţie dedicată lui.
Monika BACIU
