Administrația locală de la Petroșani a comandat o strategie energetică pentru localitate. Aceasta relevă faptul că încălzirea în sistem centralizat nu este o opțiune viabilă. Astfel, una din variante este realizarea a cinci centrale termice pe gaz metan. Societatea care a realizat stategia energetică subliniză că “producția de cărbune în România va depinde direct de cererea națională de materie primă în sectorul producere de energie electrică, ce acoperă aproape în întregime consumul de lignit și huilă. Rolul cărbunelui în mixul de energie electrică va depinde de competitivitatea prețului acestui combustibil. Pentru huila consumată în cadrul CEH, planul de restructurare a companiei aprobat de Ministerul Energiei prevede menținerea producției la minele Vulcan și Livezeni”.
“Este important de stabilit încă de la debutul acestui capitol care sunt combustibilii care pot să devină interesanți pentru a fi utilizați în sistemul centralizat de alimentare cu energie termică din Municipiul Petroșani. În primul rând, vor fi analizați combustibilii fosili (gaz natural și cărbuni), apoi resursele regenerabile (biomasă lemnoasă). Nu se vor analiza deșeurile municipale, deoarece este puțin probabil să se poată acoperi necesarul de căldură exclusiv din neutralizarea deșeurilor”, arată startegia energetică a municipiului Petroșani.
Cei care au realizat studiul energetic subliniază că soluția actuală nu este viabială.
“Soluția de alimentare centralizată nu mai poate continua așa cum este realizată în momentul de față, în primul rând din cauza pierderilor enorme de agent termic (80%) înregistrate pe rețeaua de transport. Reabilitarea rețelei de transport pe distanța de 16 km este un proiect extrem de costisitor (aproximativ 8 milionae de euro) și dificil de justificat în condițiile unei cereri reduse de căldură în sistem centralizat, la momentul actual. La aceste aspecte tehnice se adaugă elemente de natură juridică și administrativă, cele două companii implicate în procesul de transport și distribuție a căldurii pentru consumatorii din Municipiul Petroșani fiind de facto în stare de faliment. Ca urmare, continuarea pe termen lung a modului actual de funcționare a SACET este exclusă”, mai arată raportul.
Au fost identificate mai multe soluții pentru continuarea furnizării agentului termic în sistem centralizat la nivelul municipiului Petroșani.
“În ceea ce privește combustibilul utilizabil în această sursă nouă, există mai multe alternative: gazul natural este cel mai comod de utilizat, presupune verificarea modului de racordare la o magistrală de gaze disponibilă cât mai aproape de locație. Riscurile asociate acestui combustibil sunt date de epuizarea probabilă a zăcămintelor interne și reglementările de mediu care pot să impună taxe suplimentare și crescătoare pe emisiile de gaze cu efect de seră. Biomasa reprezintă o opțiune interesantă de discutat, va fi, conform statisticilor oficiale, mai scumpă decât gazul natural, dar nu prezintă riscuri de reglementare cauzate de posibile taxe pe emisiile de gaze cu efect de seră. Alegerea biomasei duce la construirea unui contract pe plan local care să asigure combustibilul necesar la calitatea cea mai bună și la un preț rezonabil. Suprafața de stocare a biomasei în curtea centralei poate să pună probleme suplimentare în ceee ce privește spațiul disponibil pe teritoriul Municipiului Petroșani. Gestionarea corectă a cenușii provenite din arderea biomasei va induce o problemă suplimentară față de utilizarea gazului natural”, arată studiul.
Cărbunele nu este o soluție de viitor pentru încălzirea în sistem centralizat.
“Cărbunele este o opțiune dificil de luat în calcul. Restricțiile de mediu asociate arderii cărbunelui într-un mediu urban fac această soluție tehnic greu de realizat. Riscul asociat taxelor de mediu plătite pentru emisiile de gaze cu efect de seră este mare. Din punct de vedere al costului combustibililui, cărbunele este cel mai ieftin, dar eficiența soluției poate să fie afectată de taxarea suplimentară până la a o face prohibită. Se regăsește problema spațiului de stocare a comsbutibilului pentru a se asigura stocul necesar pe perioada de iarnă, în vederea eliminării întreruperilor în alimentarea cu energie termică”, mai arată studiul comandat de administrația locală de la Petroșani.
Deșeurile menajere ar putea fi utilizate pentru realizarea încălzirii, însă există o serie de restricții legate de mediu.
“Deșeurile menajere pot să reprezinte o soluție de interes. O abordare integrată energie-mediu a problemelor din Municipiul Petroșani ar putea genera o soluție în care deșeurile să fie valorificate energetic. Revine problema apropierii centralei de zona urbană cu restricții avansate în ceea ce privește sistemele de filtrare. Este prezentă problema stocării deșeurilor pentru a gestiona ritmul diferit de aprovizionare a centralei față de necesarul de producere de energie termică. Apare ca noutate problema valorificării căldurii reziduale produse pe timpul verii prin valorificarea deșeurilor, cu multiple aspecte economice care nu pot fi neglijate”, mai arată studiul.
Cea mai eficientă soluție pentru producerea căldurii este gazul metan.
“Soluția semi-centralizată presupune instalarea mai multor surse de căldură, cel mai probabil câte o sursă pentru fiecare cartier din Municipiul Petroșani. Reapare problema spațiului în care vor fi amplasate sursele de producere a căldurii, de data aceasta cu mai multe probleme, fiind vorba de locații din imediata vecinătate a blocurilor și caselor. Municipalitatea trebuie să găsească cele mai bune amplasamente pentru 5 centrale, după un calcul de optimizare privind centrul de greutate al consumului de energie termică din fiecare cartier”, mai arată raportul.
Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 este unul din programele aferente Acordului de Parteneriat 2014-2020, prin care se pot accesa fondurile europene structurale și de investiții, în concret, cele provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR). Programul a fost aprobat prin decizia Comisiei Europene nr. C (2015) 4272/23.06.2015.
În conformitate cu Acordul de Parteneriat 2014-2020, Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 are la bază prioritățile comune de dezvoltare propuse în cadrul Planurilor de Dezvoltare Regională (PDR), sintetizate prin Strategia Națională de Dezvoltare Regională (SNDR), fiind corelat cu celelalte programe operaționale pentru aceeași perioadă de programare și/sau cu strategiile sectoriale/naționale în domeniile sale de intervenție, precum și cu alte documente strategice la nivel european (Strategia Europa 2020 privind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii).
Monika BACIU
