Judeţul Hunedoara are de toate în materie turistică. Avem cetăţi, munţi, monumente istorice, culturale, dar degeaba. Numărul turiştilor care poposesc în judeţ este mic. Astfel, Hunedoara se clasează la jumătatea topului în ceea ce priveşte numărul persoanelor care aleg judeţul ca destinaţie turistică.
Hunedoara, locul 26
Potrivit unui clasament, judeţul Hunedoara ocupă locul 26 în ceea ce priveşte turismul. În anul 2015 doar un număr de 10.774 de sosiri ale turiştilor străini în structuri de primire turistică s-au înregistrat în judeţ. Judeţul Hunedoara ar fi trebuit să devină un judeţ turistic, dar degeaba. S-a mizat pe cetăţile Dacice, pe Castelul Corvinilor, Cetatea Devei şi nu în ultimul rând turismul din Valea Jiului, însă fără efectul scontat.
Hunedoara a avut o strategie de turism axată pe mai multe domenii, dar şi aceasta a fost ratată. În 2008, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ vroia ca judeţul să devină unul de importanţă turistică naţională.
“În opinia mea, primul nivel de dezvoltare “Hunedoara: un judeţ ospitalier “ este cu siguranţă apropierat, dar încă avem de realizat o multitudine de activităţi în următorii doi ani pentru a imbunătăţi infrastructura turistică de bază. Cel de-al doilea nivel de dezvoltare “Hunedoara : o destinaţie specială” înseamnă multă muncă pentru noi toţi. Judeţul Hunedoara are cu adevărat ceva special de oferit dar pentru a convinge turiştii străini în anii viitori trebuie dezvoltate produse interesante. Pregătirea acestor noi produse trebuie să înceapă acest an. De fapt aş dori să fixez obiective şi mai ambiţioase. Judeţul Hunedoara este deosebit de important pentru România. Cu obiective puternice şi o istorie remarcabilă combinate cu multă creativitate şi antreprenoriat ar trebui ca obiectivul nostru final să fie atingerea celui de-al treilea nivel de dezvoltare “Hunedoara : o experienţă unică”, se arăta în strategia de dezvoltare turistică a judeţului Hunedoara din anul 2008.
Se prefigurau mai multe tipuri de turism, iar cel mai important era cel montan.
“Turismul montan şi de schi este destul de bine dezvoltat. Posibilităţile viitoare sunt de a îmbunătăţi facilităţile de schi şi servicii mai bune pentru planificarea 3 vacanţelor. Potenţialul este limitat de competiţiile internaţionale şi îngrădirile din domeniul mediului. Turismul cultural şi rural este dezvoltat la un nivel moderat. Pentru a se dezvolta pe deplin obiectivele trebuie să fie promovate prin încadrarea lor într-o reţea şi prin realizarea de programe. Turismul de afaceri, de sănătate şi a doua casă este puţin dezvoltat. Fiecare dintre aceste teme are un anumit potenţial pentru o dezvoltare viitoare. Turismul industrial, de voluntariat, de filme nu a fost dezvoltat până acum. Experienţele altor ţări au arătat exemple stimulative care ar putea atrage noi forme de turism”, mai arăta strategia la acel moment.
Planuri nerealizate în totalitate
Autorităţile judeţene au avut în vedere dezvoltarea tuturor tipurilor de turism. Poate cel mai important aspect a fost cel legat de infrastructură.
“Pentru a atinge primul nivel “Hunedoara: un judeţ ospitalier“ trebuie să îmbunătăţim infrastructura turistică de bază, educaţia, antreprenoriatul şi restaurarea. Proiectele trebuie să fie terminate în următorii doi ani. Rezultatul acestor activităţi va fi că judeţul Hunedoara va fi vizitat mai ales de către români, cetăţeni maghiari şi italieni. Creşterea în cifre poate fi mai mare decât media prevăzută pe ţară, conducând la o dublare a numărului de turişti în 2015. Pentru a atinge cel de-al doilea nivel “Hunedoara: o destinaţie specială” judeţul chiar are ceva deosebit de oferit. Pe termen scurt atenţia trebuie să fie pe realizarea de teme la nivel internaţional pentru a fi capabili să concurăm cu alte destinaţii. Turismul montan este dezvoltat într-un mod sustenabil, turismul rural este creat cu o reţea de pensiuni şi activităţi speciale şi turismul cultural se află la un nivel ridicat cu atracţii daco-romane extraordinare. Pentru a atinge acest nivel sunt necesare activităţi de branding şi promovare a regiunii, de creare a instituţiilor de călătorie şi turism şi de îmbunătăţire a climatului investiţional. Rezultatul acestui nivel va fi că judeţul Hunedoara va fi vizitat de către turişti din Europa centrală şi de sud-est. Cifrele de creştere ar putea arăta valori ridicate. Aceşti turişti străini vor genera mai multă valoare adăugată. Pentru a atinge nivelul ridicat “Hunedoara: o experienţă unică” este necesară cercetarea unor idei provocatoare ca turismul industrial, turismul generat de realizarea unui film şi dezvăluirea bogăţiilor istoriei europeano/romane comune. Pe termen scurt atenţia trebuie fixată pe exploatarea posibilităţilor acestor concepte. Când se vor considera realizabile, dezvoltarea viitoare a acestor idei va necesita o perioadă îndelungată iar implementarea finală va dura mai mulţi ani. Rezultatul acestui nivel va fi că judeţul Hunedoara va fi vizitat de turişti din toată lumea. Cifrele de creştere ar putea arăta valori deosebit de ridicate. Aceşti turişti străini vor genera cea mai ridicată valoare adăugată”, mai arăta strategia.
Primul loc este ocupat de municipiul Bucureşti cu un număr de 991949 de sosiri, al doilea de judeţul Braşov cu un număr de 158257 de turişti străini. Cea de-a treia poziţie în clasament este ocupată de judeţul Sibiu care a atras un număr de 110540 de turişti străini în anul 2015.
Monika BACIU