COMUNICAT DE PRESĂ PREMIANȚII FĂRĂ PREMII – ediția 113

Următorul invitat al campaniei „Premianții fără premii” este din București. A ales să se implice în comunitatea sa, îndrumând copiii din cartier către sport și muzică. După ce a ajuns în județul Hunedoara, Daniel Lixandru s-a îndrăgostit de meleagurile unde s-a născut poporul român. Maratonist, bucureșteanul a decis să organizeze, cum altfel, „Maratonul dacilor”, o competiție care promovează zona munților care găzduiește fosta capital a Daciei, Sarmizegetusa Regia.

„Avea 34 de ani când a alergat primul maraton, dar spune că a făcut sport toată tinereţea, aşa că nu i-a fost prea greu. A crezut întotdeauna că mişcarea nu face bine doar la trup, ci şi la suflet. Tocmai de aceea Daniel Lixandru, absolventul de electrotehnică, sociologie şi relaţii internaţionale, trainer manager în domeniul bancar, s-a rupt de sistem, şi-a deschis propria firmă de mentorat în afaceri şi dezvoltare personală, dar şi o organizaţie menită să-i ajute mai ales pe tineri şi pe copii să descopere bucuria de a face mişcare: Corporeanima. În ultimii ani, după ce a făcut el însuşi mataroane pe toate continentele globului, îndrăgostit de istorie şi moştenirea străbunilor, a venit în judeţul Hunedoara, ca să-i înveţe pe hunedoreni cât de valoroasă istoria acestor locuri şi a iniţiat o competiţie unică în lume: Maratonul Dacilor.

Epuizat, dar incredibil de fericit. Aşa spune că se simte de fiecare dată când termină un maraton. Avea 34 de ani când alerga la primul astfel de eveniment sportiv. Apoi, după cum el însuşi povesteşte, a făcut o combinaţie între maraton şi locuri frumoase din toată lumea. În 2011 totul a culminat cu un proiect personal: „Graniţele nu sunt limitele”: Vine un moment în viaţa unui om când vrea să se măsoare: să vadă care sunt graniţele şi cum le poate trece. Maratonul e o formă foarte frumoasă de a vedea care sunt graniţele tale: fizice şi mentale. Împreună cu trei prieteni, doctoriţa Viorica Gabrian şi militarul în rezervă Ilie Roşu, a mers pe toate continentele, tocmai din dorinţa de a ne arăta că oricare dintre noi poate face maraton şi că îşi poate depăşi limitele”. Așa l-a prezentat pe Daniel Lixandru jurnalista Ada Beraru, o altă protagonistă a campaniei „Premianții fără premii.

 

„Nu întreba ce poate face comunitatea pentru tine, întreabă-te ce poți face tu pentru comunitate, pentru lumea în care trăim. Dacă vrem să facem o schimbare în societate este bine să acționăm în primul rând în comunitatea de lângă noi și în rândul copiilor și tinerilor, care reprezintă viitorul. Așa am început de 9 ani să fac tot felul de proiecte cu asociația Corporeanima care-i vizează pe copii: de la evenimente sportive, muzică, pictură, dezvoltare personală, cursuri pentru părinți. Locuiesc în București, în periferia de NV a orașului, iar în cartierul meu organizez tot felul de evenimente sportive și muzicale cu copii, care mobilizează întreaga comunitate. Am ajuns astfel să organizez:

–           șapte ediții „Jocurile cartierului”, poate cea mai bună reprezentare a unei Olimpiade de cartier,

–          Serata muzicală cinci edițiii, un spectacol de muzică clasică susținut de 20 de copii din cartier.

La cetățile dacice am ajuns când am petrecut două concedii de câte o săptămână. Cum îmi place alergarea și să am un concediu activ, am alergat 41 de maratoane pe toate continentele (vezi și proiectul Granitele nu sunt limitele), și am alergat câte 10 – 20 km în fiecare zi prin zonă am descoperit frumusețea unei zone mai puțin cunoscută. Am zis că  ar fi frumos să facem un maraton pe la toate cetățile din zonă. Va avea de câștigat cel care aleargă, dar și comunitatea. Sunt români care nu au fost în zonă nici cu mașina, dar ce lucru fain să mergi la cetăți pe jos, în alergare, așa cum o făceau dacii, să trăiești un pic din ceea ce trăiau ei și să termini cursa la Sarmizegetusa Regia. Așa am ajuns să organizez anul acesta a III-a ediție a maratonului, cu o cursă pentru copii pe 26 august și cursa adulților pe 27 august. Acum concediul meu s-a tranformat într-o săptămână de organizare a cursei de maraton, în care se implică pe lângă voluntarii din asociația Corporeanima și oameni din comunitatea locală, iar împlicarea se face trup și suflet.

A treia ediţie a Maratonului Dacilor a reunit mai mulţi oameni decât la primele ediţii, oameni de bună calitate care vin aici să regăsească istoria, să refacă drumurile dacilor.Este un traseu care trece prin patru situri din patrimoniul UNESCO – singurul din lume conceput astfel, trece prin sate aparent uitate de lume, dar cu oameni minunaţi. După ore întregi de alergare, cei premiaţi primesc medalii aurite cu replici ale Kosonilor.

Eu sunt bucureştean, ce caut în capitala Daciei?… E greu de spus sau poate nu… Ceva mă atrage aici, încerc să fac anumite lucruri, să pun în valoare aceasta zonă deosebită. La maraton vin oameni din toate colţurile ţării şi poate, în timp, să devină un drum pe care orice român ar trebui să îl facă pentru a se întâlni cu străbunii. Pentru a cunoaşte zona trebuie să vii aici. Poţi vedea oameni minunaţi, locuri minunate. Pentru mine să vin aici înseamnă să colaborez cu nişte oameni extraordinari, precum autoritățile, oameni simpli, persoanele de la puncte de alimentare, de la pensiuni, toţi cei care ne sprijină. Mai greu găsesc asta în Bucureşti. Într-o comunitate mică sprijinul este total, iar proiectul este memorabil. Sunt alergători care vin să alerge acest maraton în fiecare an, iar unii vor acum să-și cumpere teren în zonă, să vină mai des… poate să se mute aici. Sper ca acest maraton să-i inspire pe români să viziteze centrul Daciei cu piciorul și să “guste” din farmecul locurilor” – mărturisit Daniel Lixandru.

 

Pentru exemplul său de dăruire în sprijinul valorilor românești vă propunem să ne întâlnim cu domnia sa și să-i spunem că-i mulțumim pentru ceea ce ne oferă. Sâmbătă, 10 septembrie 2016, ora 11.00, domnul Daniel Lixandru vine să-l întâlnim. Aveți ocazia să-l priviți în ochi, să-i spuneți o vorbă caldă și să fiți parte dintre cei care îi vor mulțumi oficial printr-o diplomă și un buchet de flori venind în fața statuii lui Decebal din centrul Devei.

 

Despre proiectul „Premianții fără premii”

E vremea să facem ceva.

A trecut sau ar fi trebuit să apună perioada lui „să se facă”. Dintr-un singur şi banal motiv pentru că se face. Societatea a mers înainte până acum, poate uneori destul de încet faţă de cum ne-am fi dorit, şi merge în continuare. Proiectul social „Premianţii fără premii” se vrea o modestă răsplată din partea societăţii pentru valorile noastre, cele autentice.

Ei sunt oamenii a căror muncă este de folos tuturor. Ei sunt cei care ne fac viața mai frumoasă prin munca lor. Artiști, inventatori, meșteșugari și alții care ne arată că frumosul și utilul sunt aici, lângă noi.

Astfel, proiectul vă invită să ieşim în stradă, de data asta nu pentru a protesta, ci pentru a mulţumi celor care, prin munca lor, prin ceea ce fac, prin preocupările lor, ne dau motive de mândrie. Propunerea este ca în fiecare sâmbătă să ne vedem în centrul Devei, la statuia ecvestră a lui Decebal. Vom invita de fiecare dată un om valoros, care prin munca lui, strădaniile lui, face ca România să existe. Vom merge acolo să-l cunoaştem, să-i mulţumim că există şi să-i strângem mâna în semn de preţuire şi respect.

Vă invităm să fiţi parteneri ai unui proiect care doreşte să descopere şi să redescopere valorile României.

Leave a Reply

Your email address will not be published.